Dosare Juridice

Etichetarea alimentelor, solutii care creeaza noi probleme

de     Schoenherr si Asociatii
Marţi, 21 februarie 2017, 10:02 Dosare Juridice - Concurenta

Oana Constatinescu si Toma Barbarasa
Foto: Schoenherr si Asociatii
Modificarile intervenite in ultimul an in domeniul legislatiei alimentare si in special in privinta etichetarii alimentelor se pot dovedi o adevarata provocare atat pentru consumatori, cat si pentru orice operator cu activitate in acest domeniu. Desi nu putem nega importanta asigurarii protectiei consumatorilor printr-o etichetare corecta, trebuie avut in vedere si faptul ca in unele cazuri prevederile legal adoptate in aceasta materie nu tin cont de problemele practice care se pot ivi odata cu implementarea acestora.

In acest sens, vom prezenta mai jos o serie de prevederi legale aplicabile sau susceptibile de a deveni aplicabile si care pot afecta activitatea operatorilor din domeniu, prin impunerea unor noi cerinte fata de cele deja obligatorii sau antrenarea unor semnificative costuri, suplimentare celor existente.

Etichetarea nutritionala

La jumatatea lunii decembrie 2016 au intrat in vigoare o serie de prevederi importante ale Regulamentului European nr. 1169/2011 privind etichetarea nutritionala a produselor alimentare ("Regulamentul"). Regulamentul a devenit direct aplicabil in Statele Membre incepand cu data de 13 decembrie 2014 si contine prevederi privind informarea corecta a consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

In acest sens, eticheta nutritionala se aplica tuturor alimentelor, cu exceptia celor care sunt supuse unor reguli speciale de etichetare (precum suplimentele alimentare, apele minerale naturale si alimentele cu destinatie nutritionala speciala).

Regulamentul contine prevederi stricte in ceea ce priveste eticheta nutritionala, informatiile obligatorii pe care aceasta trebuie sa le prevada fiind urmatoarele: valoarea energetica (exprimata atat in kilojouli cat si in kilocalorii), grasimile (inclusiv acizii grasi saturati), glucidele (inclusiv zaharurile), proteinele si continutul de sare al produsului alimentar preambalat.

In ceea ce priveste produsele alimentare care nu sunt preambalate, declaratia nutritionala se poate limita la valoarea energetica sau la valoarea energetica impreuna cu cantitatea de grasimi, acizi grasi saturati, zaharuri si sare. In plus, se pot adauga in mod voluntar unul sau mai multe dintre urmatoarele elemente: acizi grasi mononesaturati, acizi grasi polinesaturati, polioli, amidon, fibre si oricare dintre vitaminele si mineralele prevazute de Regulament.

Declararea altor nutrienti cu impact asupra sanatatii, in afara celor enumerati mai sus, nu este posibila. De exemplu, nu pot fi declarati acizii grasi trans sau colesterolul.

Valoarea energetica si cantitatea de nutrienti trebuie sa fie exprimata per 100 g sau per 100 ml de produs. In plus, acestea se pot exprima si per portie, cu conditia ca aceasta informatie sa fie suplimentara oricareia dintre cele doua forme de exprimare obligatorie. In cazul in care se foloseste exprimarea per portie sau unitate de consum, portiile sau unitatile de consum trebuie exprimate pe eticheta in apropierea declaratiei nutritionale.

Legislatia nationala

Desi Regulamentul este aplicabil inca de la sfarsitul anului 2014 (cu exceptia prevederilor privind declaratia nutritionala, aplicabile de la sfarsitul anului 2016), Statul Roman nu a adoptat pana in prezent niciun act normativ de adaptare a legislatiei nationale in conformitate cu prevederile Regulamentului. In aceste conditii, prevederile Hotararii de Guvern nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor raman in continuare aplicabile. Cu toate acestea, Regulamentul este direct aplicabil si prevaleaza fata de orice prevederi nationale contrare.

Un domeniu insa in care legiuitorul roman a decis ca este cazul sa intervina este cel al produselor lactate, prin adoptarea Legii nr. 88/2016 ("Legea produselor lactate"). Aceasta impune ca eticheta produselor lactate sa includa tara si locul de origine a laptelui crud materie prima pentru consum. In plus, Legea produselor lactate stabileste si alte cerinte, suplimentare fata de Regulament, pe care trebuie sa le respecte eticheta produselor lactate, precum: denumirea ambalatorului si marca de identificare, numele, denumirea comerciala si adresa procesatorului din sectorul laptelui de consum. In plus, folosirea unor mentiuni precum "Produs natural" sau "Produs romanesc" este permisa doar celor care folosesc in proportie de 100% lapte crud (i) provenit de la vaci, bivolite, oi si capre, fara a avea in compozitie inlocuitori de lapte sau lapte praf, respectiv (ii) ca materie prima provenit din fermele romanesti. O alta prevedere noua este indicarea obligatorie a continutului de lapte praf inclus in produsul lactat.

Legea produselor lactate nu a intrat inca in vigoare, termenul fiind de 90 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei Europene.

Un alt domeniu alimentar important este cel al carnii. Acesta a suferit de asemenea anumite modificari impuse de legiuitorul roman in cursul anului 2016. Astfel, Legea nr. 150/2016 prevede faptul ca eticheta pentru carnea comercializata in Romania trebuie sa cuprinda informatii privind tara de origine a animalului, tara in care s-a nascut, a fost crescut, sacrificat si transat animalul, precum si marcile comerciale si numele companiilor care au efectuat aceste operatiuni. De asemenea, aceeasi lege impune ca produsele din carne comercializate in Romania sa cuprinda obligatoriu pe eticheta procentul de carne provenit din Romania.

Similar cu prevederile Legii produselor lactate, intrarea in vigoare a Legii nr. 150/2016 este supusa deciziei Comisiei Europene, intrand in vigoare la 90 de zile dupa publicarea acesteia.

Impact

Observam in ultima vreme o tendinta tot mai accentuata a legiuitorului roman de a reglementa tot mai strict domeniul alimentar, in scopul protejarii consumatorilor. In acest sens, amintim:
  • adoptarea in luna octombrie 2016 a Ordinului nr. 183/2016 privind obligatia informarii consumatorilor in legatura cu produsele alimentare obtinute din produse alimentare congelate;
  • existenta unui proiect de lege privind etichetarea tricolora a produselor alimentare procesate, in vederea reducerii riscului de boala cardiovasculara. Acesta a fost respins la inceputul anului 2017, intrucat exista deja numeroase reglementari la nivel european si national privind informarea corecta a consumatorilor.
Revenind la cele doua legi adoptate, desi scopul acestora este, teoretic, unul benefic, in vederea asigurarii unei mai bune informari a consumatorilor si prevenirii inducerii acestora in eroare, acestea nu par sa tina cont de impactul major pe care l-ar putea avea in practica asupra industriei.

Astfel, Legea produselor lactate a starnit deja controverse, intrucat prevederile sale sunt foarte stricte si pot crea mari probleme operatorilor din industrie din punct de vedere operational, logistic si financiar. In plus, anumite prevederi ale legii nu par sa fie conforme prevederilor Regulamentului. Ca o confirmare a faptului ca Legea produselor lactate atinge un subiect sensibil, aceasta face deja obiectul unor modificari, in prezent existand un proiect de lege inregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere in vederea modificarii respectivei legi.

In plus, ambele legi ridica semne de intrebare cu privire la respectarea liberei circulatii a marfurilor in Uniunea Europeana. Mai exact, consecinta adoptarii acestora poate fi afectarea negativa a produselor sau ingredientelor care isi au originea in alte State Membre. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat exista deja state unde astfel de proiecte au fost aprobate (Franta a introdus in iulie 2016 etichetarea obligatorie a tarii de origine pentru carne si produse lactate din alimentele procesate si din mancarurile preparate pe o perioada de proba de doi ani) sau in curs de aprobare (Portugalia, Finlanda, Grecia).

In concluzie, adoptarea unor astfel de proiecte, in ciuda promovarii aparente a produselor romanesti si a producatorilor locali, nu garanteaza automat calitatea si securitatea produselor si nici o mai buna educare a consumatorilor. Dimpotriva, credem ca acestea pot avea un impact social puternic, putand duce la confuzie si chiar inducerea in eroare a consumatorilor. Nu in ultimul rand, acestea pot avea consecinte mult mai grave, precum fragmentarea pietei unice in ceea ce priveste produsele alimentare.

Un articol de:

  • Oana Constantinescu, Partener Schoenherr si Asociatii
  • Toma Barbărasă, Avocat Schoenherr si Asociatii
























4695 vizualizari

  • +3 (5 voturi)    
    ... (Marţi, 21 februarie 2017, 10:11)

    a.nonim [utilizator]

    Ati uitat sa puneti (P)...
  • +8 (8 voturi)    
    Si unde e problema? (Marţi, 21 februarie 2017, 10:40)

    CezarIacob [anonim]

    Tot articolul sugereaza ca sunt probleme, insa nici o problema nu e exprimata. De ce sa nu stim de unde provine carnea? De ce e rau ca stampila de Produs natural sa fie aplicata doar acelor produse ce nu contin lapte praf sau alti aditivi? Se pot vinde pe piata toate produsele fara probleme. De ce sa nu avem dreptul de a alege informati? Sa inteleg ca s-au suparat marii importatori sau cei cu fabrici de produse alimentare care bagau resturi de mancare aduse din Italia prin mezeluri? Nu cred ca se fragmenteaza nici o piata unica daca ajungem sa stim mai bine ce cumparam. Unitatea pietei nu consta in a ascunde caracteristicile ei.
  • +3 (5 voturi)    
    Ca de obicei, transparenta este de nedorit in Ro (Marţi, 21 februarie 2017, 11:56)

    jackalphonse [utilizator]

    Tot ce poate ajuta cetateanul/consumatorul este scris in presa ca ceva care va aduce apocalipsa, ceva la care consumatorul trebuie sa renunte.

    La banci, Ordonanta50, falimentul personal, legea darii i plata, care stabilesc o relatie de echitate banca-client aduc apocalipsa si suferinta clientului.

    La medicamente, scaderea preturilor va aduce apocalipsa si clientul trebuie sa zica merci ca le cumpara scumpe, fara negocieri din partea autoritatilor.

    Acum, la produsele alimentare, vine apocalipsa daca pe "mizel" se scrie ca NU este carne ci un preparat de resturi, ingrosat de chimicale, colorat la fel si de trei ori mai scump decat carnea macra. Vine apocalipsa daca pe pateul cu 2% ficat se spune ca NU este pateu, este o pasta care simuleaza produsul. ca laptele praf, nu este lapte ci ocombinatie de elemente ale laptelui, stabilizata prin chimicale de sinteza.

    A, daca se baga niste reguli de etichetare care elimina de pe piata producatorul local de produse naturale, apocalipsa mai intarzie, presa se linisteste.
    Asta-i Romania.
  • -1 (3 voturi)    
    ASTA E PROBLEMA?? (Marţi, 21 februarie 2017, 15:20)

    Toni_Romania [utilizator]

    Asta e baiul, etichetele?
    Nu ACCESUL LA HRANA e baiul major, intr o tara unde 80% din locuitori au venit sub 1000 lei, la preturi de Ue? Si in care 200.000 copii se culca seara nemancati? Ce ar mai manca acei copii un snitel facut dintr o carne "etichetatat in mod neconform"....
    Massmedia si vesnicele ei false probleme.....
    • 0 (0 voturi)    
      @Toni (Miercuri, 22 februarie 2017, 13:53)

      adrian_rolland [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      Gresesti... o fi sarac ala de nu-si permite dar nu este analfabet (nu-i asa??) .

      Si daca pe eticheta aia trebuie sa scrie compozitia produsului, faptul ca poate contine alergeni (ii moare copilu' de la o aluna), un numar de contact al firmei producatoare, etc, toate aceste lucruri trebuiesc specificate clar si nu sunt optionale.

      Saracia nu inseamna ca esti obligat sa maninci cea ce nu stii ce este...


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri