Dosare juridice

Raspunderea penala a persoanei juridice nu descurajeaza coruptia

de     Schoenherr si Asociatii
Joi, 17 noiembrie 2016, 10:42 Dosare Juridice - Concurenta

Sebastian Gutiu si Andreea Ghita
Foto: Schoenherr si Asociatii
Putine tari din lume se pot lauda cu un procuror sef care sa puna sub acuzare peste 1.250 de oficiali numai la finalul anului 2015, pentru infractiuni de coruptie medie si mare. Romania este una dintre acele putine tari. Aici, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a reusit aceasta performanta anul trecut. Declarand razboi coruptiei, procurorul sef este hotarat sa opreasca definitiv infractiunile economice si politice.

Cu toate acestea, unele din instrumentele folosite de DNA sunt prea putin potrivite scopului urmarit. Cadrul legal folosit in prezent in chestiuni de raspundere penala a persoanei juridice consta in norme juridice definite in termeni generali - poate mult prea generali. Aceste norme nu pot combate problema in mod eficient. 

Ce este DNA?

In Romania, DNA este ceea ce numim o o organizatie juridica, cu misiunea de a combate coruptia la nivel mediu si inalt. DNA este un parchet specializat in combaterea coruptiei stabilita dupa modelul adoptat si de alte state europene, precum Spania, Norvegia, Belgia si Croatia.

O infractiune intra in competenta DNA daca respecta urmatoarele criterii: (i) valoarea mitei sau a beneficiului nemeritat depaseste 10.000 euro, (ii) prejudiciul depaseste 200.000 euro sau (iii) infractiunile sunt comise de persoane care ocupa functii importante, indiferent de sumele implicate.

In prezentarea Raportului de Activitate pe 2015 al DNA, procurorul sef al institutiei, doamna Laura Codruta Kovesi, a declarat ca DNA are in prezent peste 7.100 cazuri de coruptie in investigatie. Numarul este doua ori mai mare decat volumul care poate fi gestionat de acest departament pe parcursul unui intreg an.

Asemenea cifre, cele mai mari inregistrate vreodata pe teritoriul Romaniei, nu au trecut neobservate. Rezultatele raportului au inaltat profilul Romaniei dincolo de granite, atat in sens pozitiv cat si in sens negativ.

Initiativa doamnei Kovesi a facut inconjurul lumii, iar liderul DNA a primit din Franta medalia Legiunea de Onoare (mai 2016) si din Suedia medalia Ordinul "Steaua Polara" in rang de Comandor (noiembrie 2016). Aprecierea internationala reflecta rolul activ jucat de doamna Kovesi in combaterea coruptiei atat printre alesii locali, cat si in comunitatea de afaceri.

Mai mult, la inceputul anului 2016, Romania a primit evaluari pozitive din partea Comisiei Europene, care s-a declarat impresionata de eforturile depuse in lupta impotriva coruptiei.   O parte din ce in ce mai importanta in activitatea DNA este raspunderea penala a persoanelor juridice.

Ce este raspunderea penala a persoanelor juridice in legislatia romaneasca?

Nu cu mult timp in urma, mai precis in anul 2006, notiunea de raspundere penala a persoanelor juridice a fost reglementata pentru prima data in cuprinsul Codului penal de la acea data. Conceptul a fost introdus ca instrument universal de utilizat in combaterea infractiunilor, la dispozitia procurorului. 

La o analiza a acestor prevederi legale, se observa insa faptul ca acele conditii in care persoana juridica raspunde penal sunt definite in termeni foarte largi, care lasa loc de abuzuri si interpretari subiective ale legii.

Astfel, potrivit legislatiei locale, o persoana juridica raspunde penal daca este indeplinita oricare din urmatoarele conditii:
  • (i)  Fapta este comisa de o persoana fizica in timpul realizarii obiectului de activitate al persoanei juridice;
  • (ii)  Fapta este comisa de o persoana fizica in interesul persoanei juridice;
  • (iii) Fapta este comisa de o persoana fizica actionand in numele persoanei juridice.
Date fiind aceste conditii vag definite, apar semne de intrebare legate de maniera in care se poarta propriu-zis lupta impotriva coruptiei.

Cu toate acestea, este necesara o anumita maturitate a conceptului juridic, iar aceasta maturitate nu poate fi obtinuta decat printr-o reforma judiciara viguroasa. O reglementare insuficienta poate lasa loc unor abuzuri care sa pericliteze una dintre functiile normelor, si anume descurajarea criminalitatii.

Cum ataca altii problema: Statele Unite si FCPA

Nu e necesar, insa, ca Romania sa reinventeze roata, sacrificand sistemul juridic. O privire catre alte jurisdictii mai evoluate din acest punct de vedere, si catre maniera in care ele lupta impotriva coruptiei, ne-ar putea oferi recomandari foarte bune.

De exemplu, Statele Unite ale Americii au implementat raspunderea penala a persoanelor juridice inca din anul 1977, in cadrul a ceea ce se numeste Foreign Corrupt Practices Act (FCPA). Prevederile anticoruptie din FCPA se refera la orice persoana care are o anumita legatura cu Statele Unite ale Americii si desfasoara activitati de coruptie, precum si la persoane juridice straine active pe piata de capital din Statele Unite ale Americii.

Normele se refera la orice activitate a societatilor comerciale americane, companiilor straine active pe piata de capital americana, cetateni americani, cetateni sau rezidenti care actioneaza in sustinerea unor practici corupte, indiferent daca sunt sau nu prezenti fizic in Statele Unite ale Americii.

Cum se urmareste respectarea FCPA?

Respectarea FCPA este urmarita de Securities and Exchange Commission (SEC) si Department of Justice (DOJ), care, intr-o anumita masura, pot fi considerate a fi echivalente Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si, respectiv, Ministerului Justitiei (MJ) in Romania.

Niciun instrument financiar legat de societatile nelistate nu poate fi tranzactionat decat pe piete supravegheate de SEC. Aceasta institutie are menirea de a aplica sanctiuni asupra emitentilor, angajatilor acestora si agentilor. Natura acestei raspunderi este un mix intre raspundere contraventionala si raspundere civila delictuala.

Pe de alta parte, DOJ aplica legea penala, cu competente asupra emitentilor, companiilor domestice si persoanelor fizice.

Respectarea legii este urmarita cu scopul de a trage la raspundere in primul rand persoanele juridice pentru practici corupte, in timp ce persoanele fizice sunt vizate de obicei atunci cand sunt implicate in infractiuni economice de anvergura.

Corporatii versus indivizi

Ideea de a include persoane fizice in urmarirea respectarii legii a aparut in urma cu aproximativ 20 de ani. Mai multi Procurori Generali Adjuncti (Holder in 1999, Thompson in 2003, McNulty si Filip in 2006) au publicat memorandumuri in care au pus accentul pe nevoia de a prioritiza tragerea la raspundere a persoanelor fizice. Cifrele arata ca un numar semnificativ de persoane fizice au fost puse sub acuzare si condamnate incepand cu anul 2000, comparativ cu perioadele anterioare.

Cu toate acestea, pana in prezent, SEC si DOJ si-au mentinut atentia asupra persoanelor juridice, impunand amenzi in valoare cel putin 8 miliarde de dolari in ultimii ani, pentru practici de coruptie, dupa cum urmeaza.
 


Recent, insa, tendinta de a ancheta persoanele fizice s-a accentuat. Dezbaterea a avut ca punct de reper un raport, cunoscut ca Yates Memo, publicat in 9 septembrie 2015 de catre Procurorul General Adjunct Sally Quillian Yates. Documentul anunta oficial initiativa DOJ de a trage la raspundere persoanele fizice pentru practici corupte. Ce subliniaza Yates Memo este faptul ca indiferent de dimensiune sau intindere la nivel international, nicio companie nu incalca legea si nu se afla per se deasupra legii. Corporatiile nu fac nimic pe cont propriu. Oamenii fac aceste lucruri.
 
Ca atare, persoanele fizice din spatele corporatiilor, de obicei la nivel de management, ar trebui considerate responsabile pentru actiunile intreprinse de catre compania in numele careia actioneaza ilicit. In trecut, in toate cazurile in care o companie era gasita vinovata de o infractiune economica, Guvernul impunea amenzi. Din moment ce compania beneficiase de rezultatele actiunilor ilegale, compania era cea care trebuia sa plateasca. Parea un punct de vedere logic.

Cu toate acestea, rationamentul este defectuos in opinia autorului Yates Memo. Din perspectiva companiei, aceste amenzi sunt tratate drept costuri operative si reprezinta un pret modic atunci cand platitorii sunt marile corporatii. Amenzile nu au niciun rol de descurajare atata timp cat autoritatile nu reusesc sa ￯ridice miza￯. Un element care ar trebui adaugat in ecuatie pentru a puncta efectul de combatere a coruptiei vizeaza riscul de a fi prins, iar acest risc ar trebui sa fie mai mare decat profitul obtinut ca urmare a activitatii ilegale intreprinse.

Inchiderea dosarului penal ca urmare a neatragerii urmaririi penale ca pentru cooperarea cu autoritatile publice este conditionata de identificarea si furnizarea de informatii concrete legate de persoanele fizice responsabile. Daca persoana juridica poate primi o pedeapsa redusa in schimbul cooperarii depline pe parcursul anchetei, mesajul exprimat cu putere de Yates Memo este faptul ca persoanele fizice vor fi urmarite indiferent de decizia luata cu privire la raspunderea penala a companiei.

Romania - contrastul strident

Cu toate acestea, in ciuda unei paradigme clare, Romania pare dispusa sa mearga impotriva curentului din anumite puncte de vedere. Aici, anul 2006 a adus reglementarea infractionalitatii economice, dar accentul a fost pus pe activitatea persoanei juridice in sine. Ca atare, sistemul juridic a orientat toate armele catre persoanele juridice si a crescut puternic numarul de dosare penale trimise in judecata.

De la momentul intrarii in vigoare a noilor legi, datele din raportul de activitate al Ministerului Public arata o tendinta ingrijoratoare in activitatea Procurorului General. Asa cum se vede clar in tabelul de mai jos, numarul de companii puse sub acuzare pentru fapte penale s-a dublat de la an la an, iar in unele cazuri cresterea a fost mai puternica de atat.

In timp se va vedea cum predispozitia sistemului juridic romanesc, de a combate coruptia prin punerea sub acuzare a companiilor, nu are aproape nicio valoare de descurajare a acestor practici. Legislatia ar trebui modificata in sensul in care, atunci cand legatura dintre infractiunea comisa de o persoana fizica si obiectul de activitate al companiei nu exista sau nu este sufficient de puternica, sa nu poata fi vorba de o raspundere a persoanei juridice. Altfel, efectul principal (si de nedorit) al actualei abordari va fi acela ca societatea va investi resurse in a se apara, in loc sa faca business.












Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, perla a coroanei Marinei americane, s-a stricat in Canalul Panama

USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, "perla a coroanei" Marinei americane, s-a stricat in canalul Panama, acolo unde se gasea in drum spre baza navala din San Diego, a anuntat Marina Statelor Unite.
5997 vizualizari
  • +5 (5 voturi)    
    Punct de vedere contrar (Joi, 17 noiembrie 2016, 11:07)

    turms [utilizator]

    Buna ziua, imi cer scuze, dar articolul este jenant. Institutia raspunderii penale a persoanei juridice este prevazuta de mult timp de conventii si standardele internationale - Conventia UNTOC, UNCAC etc. Faptul ca anumite companii sunt implicate mai mult sau mai putin in comiterea unor infractiuni nu poate determina o reactie mai putin ferma a sistemului judiciar. Sigur, inteleg ca avocatii isi apara "clientii" sau potentialii clienti inclusiv prin articole ca acesta. Poate au uitat ca in sistemul RO principala pedeapsa aplicabila pers juridice este amenda, ca inteleg ca militeaza pentru acest tip de pedeapsa. Argumentele invocate sunt efectiv puerile, iar afirmatia ca sunteti ingrijorati de activitatea Procurorului General arata doar ca sunteti ingrijorati pentru cei care va platesc, implicati in diverse combinatii si scheme de evaziune fiscala, coruptie etc. V-ati facut de rusine cu acest articol. Va sugerez respectuos sa ramaneti la dreptul concurentei la care pretindeti ca va pricepeti. PLUS ca mintiti flagrant, daca studiati raportul de activitate al MP in anul 2015, rezulta ca doar 319 persoane juridice au fost trimise in judecata SI NU 2073. RUSINE!!!
  • +4 (4 voturi)    
    FALS (Joi, 17 noiembrie 2016, 11:12)

    OvidiuTudor [anonim]

    Falsitatea demonstratiilor din articol pornesc de la confuzia voita intre data punerii sub acuzare si data producerii faptelor.

    Pentru a vedea daca lupta impotriva escrocilor are efect trebuie urmarita dinamica COMITERII faptelor noi.

    Restul e gargara.
  • -1 (7 voturi)    
    Din definirea competentelor DNA din articol (Joi, 17 noiembrie 2016, 11:50)

    xrogo [utilizator]

    se vede clar ca DNA a facut un abuz grosolan anchetand cazul Rarinca,si inca cu 2 procurori,dar nu ai ce face,vorba sefei Codruta,noi suntem DNA si noi abuzam cum vrem,ca nimeni nu ne controleaza!!!
  • +1 (1 vot)    
    mai sa fie (Joi, 17 noiembrie 2016, 19:20)

    xanti [utilizator]

    Adica firmele fura de rup si DNA trebuie sa aibe grija sa nu fie deranjati din cauza ca sunt prea preocupati sa se apere si SARACII nu mai au timp si bani sa faca afaceri.
    Mai ca va plang de mila.
  • +2 (4 voturi)    
    sa nu cadem intr-o capcana.... (Vineri, 18 noiembrie 2016, 8:26)

    g01an [utilizator]

    ma intereseaza prioritar recuperarea prejudiciului pentru crime deja intamplate si prevenirea producerii prejudiciului pe viitor mai mult decat orice altceva.

    dar nu as vrea sa fie deturnat acest subiect intr-o varianta care duce la reducerea pedepselor pentru coruptie. furtul este furt, iar pedepsele ar trebui sa fie proportionale. nu as vrea sa-l vad pe ala care fura o gaina ca sta mai mult in inchisoare decat unul care, prin fapte de coruptie, a furat de la scolile si spitalele romenesti... suntem un stat de drept totusi.

    nu ma intereseaza aspectul punitiv al trimiterii la inchisoare aproape deloc. si nici nu vom putea prea curand crea programe de reintegrare in societate a detinutilor, le putem oferi posibilitatea sa munceasca cat timp sunt la inchisoare in cel mai bun caz.

    acest aspect nu este singurul motiv pentru care apelam la inchisoare, la ridicarea dreptului la libertate (unul esential in constitutie), mai este si riscul social pe care il reprezinta condamnatul definitiv. riscul social de care vorbesc este o lama 2 taisuri, pe de o parte este riscul de recidiva care vine direct de la condamnatul definitiv de a cauza pagube noi daca i se da libertate imediat sau intr-un timp relativ scurt si pe cealalta parte este riscul care vine de la cei nedreptatiti, carora li se arata ca luarea dreptatii in propriile maini este singura solutie (si cand nu mai ai ce pierde, este o solutie la fel de buna ca oricare alta). sa vedem atunci ce bine ne-o merge...
    • 0 (2 voturi)    
      Capcana e alta (Vineri, 18 noiembrie 2016, 11:51)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui g01an

      Orice astfel de măsuri restrâng activitatea economică și în România ea este deja mult prea restrânsă. Nu trăiești pe vremea lui Ceaușescu, astfel încât o activitate interzisă să rămână interzisă. Activitatea respectivă se va transfera pur și simplu în afara țării, într-o jurisdicție unde acea activitate este legală. Iar România nu câștigă din asta, ea pierde.

      Dacă un anumit procedeu utilizat de o companie este legal în State și în UK, dar este ilegal în România, crezi că România își poate permite restrângerea de activitate economică rezultată dintr-o asemenea legislație?

      Poveștile cu banii pentru școli și spitale păstrează-le pentru propaganda electorală, în realitate orice ban în plus la buget se duce într-o gaură neagră cu pensii speciale, parcuri la marginea pădurii și altele asmenea.
      • 0 (2 voturi)    
        ... (Vineri, 18 noiembrie 2016, 16:45)

        g01an [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        ce economie dom'le? daca nu este la suprafata, nu exista... visezi, aberezi cu scop, totusi, dar nu pacalesti pe nimeni.

        beneficiile provenite din utilizarea foloaselor obtinute pe cai necuvenite trebuiesc confiscate, punct. stii de ce nu va suferi economia reala? pentru ca cei care opereaza legitim (majoritatea privatilor din Romaia) vor avea mai putina concurenta neloiala. d-aia. banii aia or fi fugit in afara, dar si aia pot fi partial recuperati, iar majoritatea acestor infractori au bunuri in tara care ar putea fi valorificate daca insista sa faca dificila recuperarea prejudiciului. aici nu vorbim de fiscalizare corecta, vorbim de intreruperea ciclului produs de coruptie - o necesitate reala. economia a ajuns suficient de mare incat privatii care opereaza legitim sa poata prelua contractele de stat ce se vor debloca odata cu eliminarea sau reducerea influentei pe care o au cei cu probleme penale.
        • 0 (0 voturi)    
          Ai vreo activitate economică? (Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, 0:35)

          Harald [utilizator] i-a raspuns lui g01an

          Știi că după legislația românească toți parlamentarii britanici ar trebui să fie după gratii pentru trafic de influență? Ți se pare normal să ai o asemenea legislație? Ți se pare normal ca românii să-și înființeze firme în Anglia, în Olanda sau chiar în Bulgaria, numai să scape de abuzurile din RO ”cu legea în mână”?

          Ai impresia că rolul unei activități economice este să alimenteze bugetul de stat? Stai tu cu concurența ta ”loială” pe salarii de 400 de euro și în timpul ăsta acordă ajutoare de stat la multinaționale. Tu chiar nu te întrebi cum poate fi salariul în continuare doar 400 de euro, la 10 ani ani de la aderarea la UE? Sau tu ai 2.000 de euro ca șef de serviciu la ANAF?

          Când ”căile necuvenite” sunt definite de niște bugetari care n-au produs în viața lor vreun ban real, iar în alte țări aceleași căi sunt cât se poate de ”cuvenite”, problema nu e la agentul economic.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version