Dosare Juridice

Provocari ale noilor reguli privind concurenta.

Miercuri, 27 august 2014, 9:40 Dosare Juridice - Concurenta

Silviu Vasile, Georgeta Gavriloiu
Foto: Schoenherr si Asociatii
Denigrarea si deturnarea clientelei - practici de concurenta neloiala

La inceputul lunii septembrie, vor intra in vigoare modificarile aduse Legii privind concurenta neloiala prin Ordonanta Guvernului nr. 12/2014. Prin aceste modificari se doreste modernizarea unei reglementari care, desi adoptata inca din anul 1991, s-a dovedit dificil de aplicat in practica.

La momentul adoptarii sale, Legea nr. 11/1991 incrimina drept practici de concurenta neloiala o serie de comportamente ce au fost reglementate ulterior si prin legislatia specifica din diferite domenii. Acest fapt a condus in timp la reglementari uneori contradictorii si la suprapuneri de competente. In incercarea de clarificare a cadrului legislativ si institutional, prin recenta modificare au fost scoase din sfera legea concurentei neloiale, spre exemplu, faptele care tin de protectia comerciantilor impotriva publicitatii inselatoare si comparative ori cele legate de protejarea drepturilor de proprietate industriala in domeniul marcilor si indicatiilor geografice.

In acelasi timp, in Legea concurentei neloiale vor fi mentinute ca practici de concurenta neloiala denigrarea unui concurent sau a produselor acestuia si deturnarea clientelei unei intreprinderi. Denigrarea presupune raspandirea de catre o intreprindere sau reprezentantul/angajatul sau de informatii care nu corespund realitatii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, care sunt de natura a-i leza interesele. Deturnarea clientelei unei intreprinderi poate fi considerata concurenta neloiala atunci cand aceasta practica este realizata de catre un fost sau actual salariat ori reprezentant al intreprinderii, prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva intreprindere a luat masuri rezonabile de asigurare a protectiei acestora si a caror dezvaluire poate dauna intereselor acelei intreprinderi.

Pe langa cele doua categorii de practici expres definite, legea lasa deschisa aria faptelor care pot intra in sfera concurentei neloiale. Astfel, orice alte practici comerciale care contravin uzantelor cinstite si principiului general al bunei-credinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti pe piata pot fi considerate fapte de concurenta neloiala. In ciuda acestei reglementari permisive, utilizarea Legii concurentei neloiale pentru protejarea intereselor individuale ale consumatorilor sau ale companiilor va ramane in continuare o sarcina pentru cei afectati, in conditiile in care acestia trebuie sa aduca dovezi cu privire la existenta practicii de concurenta neloiala si cu privire la prejudiciu/riscul aparitiei unui prejudiciu. In plus, Consiliul Concurentei, autoritatea competenta sa asigure protectia intreprinderilor impotriva practicilor de concurenta neloiala, poate decide sa nu actioneze atunci cand considera ca, intr-un anumit caz, efectele unei asemenea practici sunt minore, prin raportare in principal la pericolul social al faptei, la circumstantele in care a fost savarsita, precum si la importanta sectorului economic in care s-a produs fapta in ansamblul economiei nationale. Consiliul Concurentei si-a rezervat astfel dreptul de a nu judeca orice fel de cazuri. Cu toate acestea, partile interesate au posibilitatea fie de a ataca refuzul autoritatii de a decide asupra faptei,fie de a se adresa direct instantei de judecata.

Pentru cazurile in care autoritatea de concurenta decide sa actioneze, aceasta poate face uz de puteri de investigatie similare cu cele utilizate in investigarea cartelurilor sau a altor practici anticoncurentiale. Spre exemplu, pentru investigarea practicilor de concurenta neloiala, inspectorii de concurenta vor putea sa efectueze inspectii inopinate (in conformitate cu Legea Concurentei nr. 21/1996, republicata) sau sa aplice amenzi atunci cand intreprinderile nu furnizeaza informatiile solicitate de autoritatea de concurenta ori daca refuza sa se supuna unei inspectii inopinate.

Modificarile recente aduc un plus de claritate, prin definirea unor concepte specifice, cum ar fi "practici comerciale", "uzante cinstite", "secret comercial". De remarcat ca este introdusa pentru prima data in legislatia nationala definitia "concurentei loiale", concept foarte des folosit, chiar in vorbirea curenta, insa nu intotdeauna in sensul corect.

Astfel, concurenta loiala este definita drept situatia de rivalitate de piata, in care fiecare intreprindere incearca sa obtina simultan vanzari, profit si/sau cota de piata, oferind cea mai buna combinatie practica de preturi, calitate si servicii conexe, cu respectarea uzantelor cinstite si a principiului general al bunei-credinte.

Reguli noi privind investigatiile Consiliului Concurentei

Pe langa modificarile aduse Legii privind concurenta neloiala, Ordonanta nr.12/2014 a introdus, in mod discret, si cateva modificari cu privire la Legea concurentei nr.21/1996, lege care in principal interzice si sanctioneaza intelegerile anticoncurentiale (cum sunt cartelurile sau folosirea abuziva a unei pozitii dominante. Modificarile aduse vizeaza, in principal, conditiile de cvorum ce trebuie indeplinite pentru intrunirea si luarea deciziilor in plenul institutiei precum si modul de desfasurare a investigatiilor.

O modificare importanta, care ajuta la clarificarea situatiei juridice a companiilor care sunt investigate de autoritatea de concurenta, este introducerea obligatiei pentru Consiliul Concurentei de a informa intreprinderile investigate cu privire la inchiderea investigatiei din lipsa de probe a investigatiilor din oficiu in care respectivele intreprinderi fusesera implicate.

O alta modificare vizeaza modalitatea de exercitare a drepturilor conferite intreprinderilor care sunt investigate de Consiliul Concurentei. Pentru a-si putea pregati apararea, intreprinderi care sunt implicate in investigatiile derulate de Consiliul Concurentei au dreptul de a solicita accesul la dosarul cauzei si de a obtine copii de pe documentele aflate la dosar. Cu toate acestea, in cazul documentelor care prezinta caracter confidential (spre exemplu, informatiile reprezentand secretele de afaceri ale intreprinderilor care au furnizat informatii in cadrul investigatiei) accesul poate fi acordat doar pe baza unui ordin al presedintelului autoritatii de concurenta si, in functie de circumstante cazului, presedintele refuza sau permite accesarea informatiilor confidentiale.

Printr-un amendament adus in anul 2010, a fost prevazuta posibilitatea ca ordinul prin care Presedintele Consiliului Concurentei decide cu privire la accesul intreprinderilor la anumite documente din dosarul cauzei sa poata fi contestat in instanta in mod direct, fara a se astepta verdictul final al autoritatii cu privire la cazul investigat. Contestarea in instanta a ordinului atragea dupa sine suspendarea procedurii de investigatie pana la finalizarea contestatiei in instanta. In practica, utilizarea acestei cai de atac putea conduce, in anumite cazuri, la amanarea cu multe luni a desfasurarii audierilor si a luarii deciziilor finale.

Ca efect al celor mai recente modificari, intreprinderile investigate vor putea contesta respectivul ordin doar la finalul procedurii de investigatie, odata cu decizia finala emisa de autoritatea de concurenta. Chiar daca prin acest amendament se revine intr-o anumita masura la situatia de dinainte de 2010, este de asteptat ca modificarea sa fie criticata, in special pentru implicatiile pe care le poate avea asupra dreptului la aparare al intreprinderilor investigate de autoritatea de concurenta.

Chiar daca atentia comentatorilor, mai ales a celor familiarizati cu domeniul dreptului concurentei, poate fi captata de acest amendament, exista totusi o alta modificare care merita cel putin acelasi nivel de atentie date fiind posibilele implicatii ale acestuia asupra intregii politici de concurenta.

Este vorba despre prevederea nou-introdusa care permite Consiliului Concurentei ca, in vederea utilizarii rationale a resurselor pentru efectuarea investigatiilor, sa "prioritizeze" cazurile in functie de "potentialul impact asupra concurentei efective", de "interesul general al consumatorilor" sau de "importanta strategica a sectorului economic vizat".

Va fi interesant de urmarit daca, in practica, Consiliul va face uz de acest instrument in viitor pentru a selecta cazurile in care decide sa actioneze din oficiu sau daca prioritizarea va avea vreun efect si asupra cazurilor aflate pe rol ori asupra situatiilor in care consumatorii sau intreprinderile, care sunt victime ale unui comportament anticoncurential, depun plangeri la Consiliul Concurentei.























3273 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă