Gerhard Schroeder se va afla azi, dupa trei ani de la o prima tentativa, in curtea bisericii din Ceanu Mare, in fata mormintului tatalui sau. In mica localitate clujeana, acolo unde Fritz Schroeder a fost inmormintat intr-o groapa comuna in 1944, pregatirile pentru vizita actualului sef al guvernului german intrau, miercuri dupa-amiaza, pe ultima suta de metri.
In timp ce localnicii si autoritatile din zona au incercat sa dea o noua fata comunei, oficiali din anturajul lui Schroeder si cei de la Bucuresti se aratau preocupati de masurile de securitate pentru vizita cu caracter privat a cancelarului.
Podul de pe Aries, aflat la mai bine de zece kilometri distanta de Ceanu Mare, a fost dotat cu parapete noi si chiar cu semafor. “Nu stim cind vine. Doar ca pleaca de pe aeroportul Luna, din Cimpia Turzii”, spuneau muncitorii.
Soseaua spre Ceanu Mare, loc altadata cvasinecunoscut, a fost transformata aproape total: gropi astupate, garduri si copaci vopsiti, semne de circulatie noi, ba chiar placute noi cu numele localitatilor de pe traseul lui Schroeder, relateaza Mediafax.
Cancelarul german va sosi la Ceanu Mare astazi, in jurul prinzului, si va sta in comuna aproximativ treizeci de minute, timp in care va vizita mormintul din curtea bisericii si va avea o scurta discutie cu primarul comunei Gavrila Oros. Locul a fost impinzit inca de miercuri de echipaje de securitate.
Potrivit acestora, accesul va fi interzis pe o zona de aproape doua sute de metri in jurul bisericii si primariei. Masurile sint explicate mai ales prin caracterul privat al vizitei la mormint, la care Schroeder doreste sa mearga singur, urmind sa fie intimpinat doar de preot.
Intre timp, pe casele din Ceanu Mare sint arborate, din zece in zece metri, drapele nationale, iar muncitorii de la drumuri mai astupa inca ultimele gropi din asfalt. Potrivit Mediafax, nici biserica nu a fost ocolita de pregatiri, ba chiar a primit, in ajunul vizitei, extinctoare noi si un steag al Germaniei, lasat deocamdata intr-un colt.
Pentru localnici, dupa efuziunea de acum citiva ani, vizita a devenit evenimentul momentului, daca nu mai mult. “Comuna e alarmata. Imi pare bine, cum sa nu, ca vine Schroeder”, spunea un satean, care se recomanda “Ion a’ lui Badea”.
Altii merg chiar mai departe, spunind ca sint multumiti de faptul ca seful guvernului german a “intervenit” pentru ca poporul roman sa intre in NATO si in Uniunea Europeana. Comuna lor a devenit celebra inca de acum trei ani, cind s-a descoperit ca groapa comuna din curtea bisericii adaposteste si ramasitele pamintesti ale tatalui actualului cancelar german.
Atunci, vizita a fost anulata din cauza atacurilor teroriste din New York si Washington. Premierul Adrian Nastase l-a invitat anul trecut sa vada mormintul tatalui sau, dupa ce, in urma unei vizite la Berlin, i-a dat lui Schroeder fotografii cu mormintul aflat sub un cires din cimitirul localitatii Ceanu Mare, situata la 375 kilometri nord-vest de Bucuresti.
Potrivit Mediafax, Nastase, Schroeder si delegatia de oameni de afaceri germani - alcatuita din executivi ai unor mari companii - vor purta azi convorbiri de afaceri la Bucuresti. Dupa aceea, cancelarul german se va intilni cu presedintele Ion Iliescu. Vineri, la Sofia, Schroeder se va intretine cu liderii bulgari si va rosti un discurs in cadrul unui forum de afaceri germano-bulgar.
Aceleasi surse mai sustin ca “se asteapta semnarea unor contracte importante in domeniul energetic si in cel al infra-structurii”, scrie “expatica.com”. “Frankfurter Allgemeine Zeitung” vorbeste de o intelegere privind un gazoduct, incheiata intre Wintershall (Germania) si Transgas (Romania).
De asemenea, se pare ca Bucurestiul va pune pe tapet doua probleme majore de politica externa actuala, una privind situatia scolilor cu predare in limba romana din Transnistria, cealalta fiind legata de continuarea lucrarilor la canalul Bistroe, prin care Ucraina ameninta sa condamne Delta Dunarii la un dezastru ecologic.
Situatia co-munitatii germane va fi si ea evocata de parti, in special in ce priveste noua tendinta de revenire a fostilor etnici germani pe teritoriul romanesc, precum si, in unele cazuri, a retrocedarii fostelor proprietati.
