Bogdan Chireac

Pericolul circului dambovitean

de     Adevarul
Marţi, 7 decembrie 2004, 0:00


Comisia Europeana a trimis Romaniei o veste ingrijoratoare: ultimele doua capitole de negociere, Competitia si Justitia si Afacerile Interne, nu pot fi inchise. Prelungirea negocierilor, anul viitor, ar diminua sensibil sansele tarii noastre de a adera impreuna cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007, la UE.

Cu numai o luna in urma, comisarul Verheugen spera ca Romania sa incheie negocierile de aderare la UE pe 24 noiembrie. Atunci, numeroase voci din Romania au considerat ca Verheugen interfereaza si ar putea distorsiona rezultatul alegerilor din tara noastra. Astfel incat Romania nu a mai inchis nimic pe 24.

De fapt, Bucurestiul avusese atunci o enorma sansa, ce nu avea nici o legatura cu propriul calendar electoral.

Vechea Comisie Europeana, condusa de italianul Romano Prodi, a mai ramas in functie, dupa 1 noiembrie, in mod suplimentar, inca o luna, deoarece noua comisie, condusa de portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, nu a putut sa-si inceapa mandatul din cauza respingerii manifestate fata de unul din noii sai comisari, Rocco Buttiglione.

Comisia Prodi, intre care si comisarul Verheugen, ar fi avut inclusiv motive de orgoliu pentru a forta, politic, luna trecuta, inchiderea tututor dosarelor de negociere cu tara noastra. Comisia Prodi a fost aceea care a condus in UE zece noi state si a finalizat negocierile cu Bulgaria inca de asta-vara.

Singurul punct ramas in suspensie, pentru Comisia care in decembrie 1999 a manifestat curajul de a deschide negocierile cu Bucurestiul si Sofia, a ramas Romania. Reactiile negative venite fata de acest neasteptat sprijin politic, nu de la Budapesta sau de la Kiev, ci chiar de la Bucuresti, au descurajat insa comisia Prodi sa mai insiste.

Comisia Barroso nu are deocamdata probleme de orgoliu si nici nu-si propune sa intre de la inceput in cartea de istorie a Europei. Ca urmare, noua Comisie Europeana a apreciat corect ca tara noastra nu are cum sa incheie, luand in calcul parametrii de performanta, capitolele privind Competitia si Justitia.

Spre exemplu, in capitolul Competitie se prevede renuntarea la subventiile de stat pentru intreprinderi, inclusiv private. La Ispat Sidex, in contractul de privatizare exista prevederi privind facilitati fiscale pentru urmatorii ani. Acestea trebuie insa sa dispara, dar Romania va trebui sa achite contravaloarea acestora investitorului anglo-indian.

Comisia a mai descoperit gunoiul de sub presul Oficiului Concurentei, locul unde niste incompetenti au primit o sinecura politica. Capitolul privind Justitia nu poate fi inchis fiindca progresele facute in ultimele sase luni nu au cum sa acopere dintr-o data haosul ultimilor 15 ani. Desi situatia poate parea disperata, in realitate si alte state nou admise au trecut prin problemele Romaniei.

De fiecare data, in cazul lor, cea care i-a salvat a fost vointa politica a Europei de a trece dincolo de criteriile strict matematice. De exemplu, Polonia, tara comparabila cu Romania in ceea ce priveste problemele economice sau sociale, a inchis ultimul capitol - cel privind Agricultura - chiar in timpul summit-ului de la Copenhaga, din decembrie 2002.

S-a negociat pana tarziu in noapte, dandu-se peste cap programul sefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeana. S-a considerat ca Polonia este, in ciuda tuturor problemelor, compatibila cu Europa. Chiar daca, dupa 1 mai 2004, Europa, vazand cu ce se confrunta acolo, a introdus pentru Romania si Bulgaria clauza de salvgardare, adica posibilitatea de a se amana admiterea cu un an.

Pe 14 decembrie, la Bruxelles, este programat Consiliul de asociere Romania-UE. Atunci ar trebui inchise si cele doua capitole ramase in suspensie. Daca faptul nu se va petrece, mai ramane o ultima sansa, chiar in timpul summit-ului din 17 decembrie. Singura posibilitate a Romaniei de a incheia negocierile sunt vointa si decizia politica ale Europei.

Din nefericire, reactiile de dupa primul tur al alegerilor din Romania au zdruncinat serios aceasta vointa politica, asa cum s-a vazut si in raportul Comisiei Europene. Occidentul a iertat, de-a lungul timpului, Romania de nenumarate ori, din decembrie '89, pentru toate derapajele politice si economice care au avut loc.

La un singur lucru Occidentul nu poate face rabat: organizarea de alegeri libere si corecte si respectarea jocului politic, democratic, ce decurge din acestea. Pentru democratia liberala a Occidentului, alegerile libere si corecte au acelasi rol pe care il are Bursa de Valori pentru economia de piata.

Alegerile reprezinta esenta sistemului de valori occidental si modul natural de reglare a tensiunilor politice, sociale si economice. Dupa declaratiile privind fraudarea alegerilor, Romania ar fi putut pierde, din partea Europei, statutul de stat candidat.

Sansa a fost ca, pe de o parte, organismele internationale si tarile occidentale implicate in monitorizarea lor au considerat alegerile libere si corecte, chiar daca departe de a fi perfecte.

Pe de alta, presedintele Chirac si cancelarul Schroeder au cerut vineri la Luebeck sa se declare inchise pe 17 decembrie negocierile cu Bucurestiul si sa se stabileasca data exacta a admiterii Romaniei si Bulgariei in UE. Bine ar fi ca nici un lider de partid din tara noastra sa nu mai afirme iarasi ca Franta si Germania urmaresc sa influenteze rezultatul alegerilor prezidentiale.

Si asta fiindca un nou circ dambovitean, pe 12 decembrie, are toate sansele sa impiedice Occidentul, indiferent cat ne-ar sprijini Parisul si Berlinul, sa-si asume pe 14 si 17 decembrie decizia politica de a finaliza negocierile de aderare cu Romania.



















50 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version