Razboiul pentru suprematie in PSD a ajuns sa se poarte si prin intermediul mass-media. Simbata, in “Cronica Romana”, fostul ministru Alexandru Mironov l-a atacat dur pe Adrian Nastase. Vasile Dancu a “punctat” pentru tabara cealalta, acuzindu-l pe Ion Iliescu de faptul ca “a incalcat Constitutia”.

Dancu: "Ion Iliescu a incalcat Constitutia"

Senatorul Vasile Dancu este primul membru al conducerii PSD care admite ca fostul sef al statului nu avea dreptul sa se implice direct in campania electorala pentru alegerile generale - fapt pe care presa l-a reclamat de mai multe ori la sfirsitul anului trecut.

Intr-un talkshow difuzat simbata, in Cluj-Napoca, la postul local de televiziune Alpha TV, deputatul PSD a spus: “Mi se pare o realitate halucinanta - la 15 ani dupa ce ai fondat un partid sa vrei sa-l reformezi”.

El a adaugat ca blocajele frecvente la adresa activitatii guvernului, intre 2000 si 2004, precum si atitudinea recenta fata de liderul clujean al PSD, Ioan Rus, nu il califica pe Iliescu pentru titlul de reformator.

Dancu a criticat si aparitia fostului presedinte al statului in campania electorala de anul trecut, catalogind-o drept o “incalcare a Constitutiei”, care nu a adus “cine stie ce voturi” de partea PSD.

In viziunea lui Vasile Dancu, o greseala pe care PSD a comis-o anul trecut a fost impunerea aliantelor cu PUR, prima data, apoi cu UDMR. “Noi am fost intotdeauna victime ale aliantelor facute la Bucuresti.

Nu puteam veni in public sa spunem, de exemplu, ca alianta cu UDMR e catastrofala”, a spus deputatul, adaugind ca alianta cu PUR a fost si mai nociva, anulind o parte din oamenii credibili si capabili ai PSD.

El acuza si modalitatea defectuoasa in care a fost aleasa, in trecut, conducerea partidului: “Avem 25 de lideri, din care majoritatea nu reprezinta pe nimeni, n-au in spate nici un fel de electorat, ci interese”.

Mironov despre Nastase: "Imparatul e gol!"

Alexandru Mironov, acum simplu membru al PSD, i-a dedicat lui Adrian Nastase un editorial in “Cronica Romana”: “(...

) Va descriu aventura mea sociala doar pentru a va spune ca, membru al PDSR, apoi la PSD fiind, am fost repartizat la o organizatie a partidului in sectorul 1 al Capitalei - si acolo am vazut ce inseamna democratia de partid in “epoca Nastase”: zero absolut! Adica: membrii organizatiei ne intilneam - profesori universitari, scriitori, generali in rezerva, mari medici, mari ingineri - discutam

intre noi, faceam propuneri de diverse activitati si, uneori, criticam hotariri ale conducerii PDSR (unele pur si simplu stupide: vezi numirea dlui Cozmin Gusa intr-o functie importanta, la un congres al PDSR care a semanat leit cu congresele PCR! sau reactia pur si simplu tembela a fostului UASCR-ist clujean Ioan Rus, ajuns ministru de Interne - de ce? Pe ce criterii? - care a pus jandarmii pe

dl. Mugur Ciuvica pentru... crima de lése majesté, adica vina de a-l fi acuzat pe dl.

Adrian Nastase de a fi proprietar a opt case (faimosul “Armaggedon”); dorinta fierbinte a Premierului-presedinte de partid de stinga de a fraterniza, inca din iarna lui 2001, cu Partidul National Liberal, adica cu cei care ne calcasera in picioare, in 1997-2000, pe toti cei banuiti de simpatii social-democrate - cu exceptia parlamentarilor PDSR, fireste, care au dus, in Opozitie, o viata de

huzur, asteptind ca Ion Iliescu, “stupid people” si citiva tembeli luptatori de stinga, ca mine, sa-i readuca, lin, la putere).

Ei bine, niciodata, dar absolut niciodata un reprezentant al organizatiei mele nu a ajuns sa-si spuna cuvintul nici macar la esalonul politic imediat superior, adica la organizatia PSD sectorul 1 Bucuresti - necum la cea a Capitalei (semizeul Dan Ioan Popescu era complet de neatins, ca si subalternii lui imediati!) sau la Sfinta Sfintelor, sediul partidului peste care tronau vizirul Octavian

Cozmanca sau, intre altii, marele maestru al tuturor combinatiilor, Viorel Hrebenciuc. (...)

Au trecut anii. PSD a ratat tot ce se putea rata in 2004, in ciuda realizarilor administrative ale unor ministere ale Guvernului Nastase. Partidul Social Democrat s-a mutat violent spre dreapta.

Parlamentul a fost, timp de patru ani, o adunare de pleziristi, ridicind mina la vot la comanda lui Adi, care a condus tara prin ordonante de urgenta si guvernare ultraliberala. Imaginile baronilor - care erau ale mai-marilor PSD si nu ale consilierilor gainari sacrificati cind si cind - plutesc pe cerul democratiei noastre.

Alegerile locale au fost pierdute cu brio in toate marile orase, lui Mircea Geoana bucurestenii i-au ris in nas: du-te la tine in America si candideaza, i-au spus. In urma unei simulari de alegeri interne toti prefectii s-au asezat pe listele pentru alegerile parlamentare.

Un ministru PSD si-a inscris in cursa electorala si sotia, un altul fiica, iar vreo doi inalti demnitari si-au trimis pe bancile parlamentului amantele. “Era PSD” se incheie, in apoteoza, cu idiotia numita RAFO Onesti. Vazut de popor ca principal vinovat de fosgaiala politica din PSD, Adrian Nastase a fost, fireste, refuzat de popor.

Iar in tot acest timp presedintele Ion Iliescu - om sarac da’ cinstit - a privit catre departari si catre istorie, lasind capitalismul sa se astearna peste tara, prin hotie. Aici ne aflam, in iarna lui 2005. In fata unui dezastru politici.

Surprinzator insa, cum scriam la inceputul rindurilor mele, Adrian Nastase, Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea (parca el a condus campania electorala, nu?), Viorel Hrebenciuc, Octavian Cozmanca ies tinindu-se de mina si declara, fericindu-ne: nu va temeti, totul va fi bine, sintem aici, puternici, cu miinile pe comenzi. Aceiasi, dintotdeauna... Voi nu ne vreti, dar noi va vrem. (...

)Ei bine, eu unul nu va vreau!”