BNR a cumparat, in doar doua zile, 600 de milioane de euro de pe piata valutara. Mugur Isarescu a explicat in detaliu interventiile bancii centrale si scopul acestora. Volatilitatea cursului se va mentine. Pentru ca nu Banca Nationala determina cursul.

Repetitia e mama invataturii. „Nu BNR determina cursul“, a spus ieri, de mai multe ori, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la o conferinta privind politica monetara in 2005. Seful BNR a marturisit ca de la o vreme „sta pitit“ pentru ca prietenii il intreaba cit va fi cursul. „Daca vreti un anumit nivel pentru curs, veti fi dezamagiti. Nu avem un curs“, a spus Isarescu. Piata determina cursul.

Unii iubesc foarte mult leul

Guvernatorul a precizat ca afirmatiile potrivit carora BNR este in spatele aprecierii leului nu-si au fundament. „Nici un capital nu are scris pe frunte: eu sint capital speculativ“, a spus in context Isarescu. Pentru a descuraja speculatiile, BNR a cumparat din piata in numai 2 zile, direct si prin intermediari, aproape 600 de milioane de euro.

Din aceasta suma, numai 15% reprezinta vinzari ale exportatorilor. Restul ar putea fi capitaluri speculative. Constatam „o iubire mare fata de leu, pe care noi o salutam“, a afirmat Isarescu facind aluzie la operatiunile de vinzare de euro in scop speculativ. El a atras insa atentia ca BNR nu va mai accepta doar sa piarda, ci va incerca sa cistige la rindul ei din piata valutara.

Cursul valutar flexibil, cu variabilitate in ambele sensuri, este metoda prin care se vor descuraja speculatiile. „Speculatorii stiu la ce nivel de curs intra in piata, dar nimeni nu le poate spune la ce nivel vor iesi“, a spus Isarescu, exemplificind cu variatia de curs de 8-10% determinata de interventia BNR de marti si miercuri. „Stim ca unii (investitori speculativi - n.

red) vor sa plece in 3-4 luni, si vom fi foarte bucurosi sa le vindem inapoi valuta“, a declarat Isarescu.

Liberalizare pe nesimtite

Noua strategie operationala a BNR incepind cu noiembrie 2004 este definita printr-o variabilitate mai mare a cursului de schimb in ambele sensuri (de depreciere si apreciere) si prin interventii rare ale bancii centrale. Aceste interventii au ca scop principal mentinerea rezervelor valutare la un nivel optim ( o valoare in echivalent valuta plus aur a cinci luni de importuri).

Alt scop este descurajarea speculatiilor care s-au inmultit in perspectiva liberalizarii contului de capital. Guvernatorul BNR a a afirmat ieri ca aceasta se va produce in mod clar, oricind pina la sfirsitul primului semestru din 2005.

El a afirmat ca va fi bucuros sa anunte, la o viitoare conferinta de presa, ca urmatorul pas de liberalizare, accesul nerezidentilor la depozitele in lei, s-a produs deja. Schimbarea strategiei BNR a fost determinata de acest pas si Isarescu a aratat ca nu exista alte cai de a descuraja intrarile speculative decit flexibilitatea declarata a cursului de schimb valutar.

Inflatia de 7% este perfect realizabila

Guvernatorul BNR a spus ca mixul de politici economice convenit de Guvern si BNR cu reprezentantii FMI este unul coerent si si-a exprimat convingerea ca atingerea unei tinte de inflatie de 7% este perfect realizabila. Referindu-se la scumpirile semnalate de presa, ce urmeaza sa se produca de la 1 aprilie, Isarescu a declarat : „Sa nu fim mai pesimisti decit trebuie“.

El a aratat ca dincolo de efectul asupra deficitului de cont curent, aprecierea leului va ajuta dezinflatia. „Este foarte simplu, producatorii interni nu-si permit sa creasca preturile in conditiile unor importuri ieftine“, a declarat Isarescu. El s-a aratat surprins de unele prognoze potrivit carora in 2005, daca leul s-ar aprecia in medie cu 15 %, inflatia s-ar situa la 9%.

„Va garantez ca, daca leul se apreciaza cu 15%, inflatia ar fi sub 4%“, a spus Isarescu.

Exportatorii trimisi sa se judece cu investitorii straini si UE

Intrucit la urechile lui Isarescu a ajuns intentia exportatorilor de a da in judecata BNR pentru pierderi pricinuite de aprecierea leului, guvernatorul a dat ieri o replica dura. Cei care cistiga tac, cei care pierd sint foarte galagiosi. „Nu au baza legala, dar daca vor sa se judece cu cineva, le dau si directia“.

Mugur Isarescu a sugerat ca „vinovatii“ pentru aprecierea leului sint cei care aduc valuta in tara. Intre acestia se numara muncitorii romani care au trimis in tara in 2004 aproape 3 miliarde de euro, zecile de mii de investitori (mari si mici) care au contribuit cu 4 miliarde de euro, Uniunea Europeana care a alocat fonduri pentru Romania.

Nu in ultimul rind, exportatorii ar putea sa se dea in judecata unii pe altii pentru valuta care a intrat in Romania ca urmare a imprumuturilor contractate de acestia din strainatate pentru finantarea operatiunilor - a explicat Isarescu.

Guvernatorul a aratat ca pierderile invocate de exportatori sint mult exagerate si ca datele arata ca exporturile au crescut si dupa aprecierea leului, ceea ce ar putea fi intrarea intr-un cerc vicios. Seful Bancii Nationale a atras atentia ca „economia de piata functionala este neiertatoare“.