Din cand in cand explodeaza un fel de Ostalgie (numele dat in Germania de Est nostalgiei dupa comunismul pierdut...) romaneasca. Ceausescu si regimul sau constituie subiect bun pentru din ce in ce mai multe manifestari mediatice.

Au fost incercari acum cativa ani cu "Propaganda", un show al Media Pro, sunt periodic petreceri prin cluburi cu tema tovaraseasca, s-au inmultit tricourile cu chipul lui Ceausescu imprimat (nu l-a depasit inca pe Che).

La televizor descoperim si tot redescoperim "valorile" poporului comunist si incercam sa ne insusim un soi de retro-cool autohton. Miscare fireasca, oarecum, in tarile ex-comuniste. Are si "Pistruiatul" farmecul lui...

In aceasta primavara campania cea mai ingenioasa si, in acelasi timp, una dintre cele mai proaste reclame se intalnesc intr-o aceeasi tema: comunismul recuperat. Iata ca nu chiar tot ce e Ostalgie e, necesarmente, si "misto"...

Sa incepem cu ce e mai prost: publicitate la un produs numit "Imperial", in care un domn urla cu ton ceausist mesaje "propagandistice". Ce nu e in regula cu aceasta reclama? E stravezie, nu are o intriga si, mai ales, creatorii par sa creada ca au dat lovitura doar facand referire la odiosul "regim".

Mai toti putem sa-l imitam pe Ceausescu, dar acesta nu e neaparat semnul emanciparii. Seamana suspect de mult cu o trauma...

Si sa trecem repede la o mare reusita: campania pentru relansarea produsului "Rom" cu sloganul, si el foarte bun desi aparent tern, "Rom Tricolor, senzatii tari din 1964". Intr-unul din clipuri apare Ceausescu insusi.

Aici poate ar trebui sa trimitem un manual de istorie la agentia-mama, McCann Erickson: Ceusescu a venit la putere abia in 1965, deci acuratetea istorica lasa de dorit.

Cui ii pasa? Spotul este realizat perfect si putem, toleranti, presupune ca Ceausescu inspecta scoli si inainte sa devina secretar general al partidului...

"Tovarasa, nu torelam asa tinuta de minijup pentru tineretul comunist. Luati-o!" sau "Partidul te vrea tuns, roacare!", doua replici de un haz nebun si doua personaje extrem de simpatice.

"Roacarul" are o mutra de revoltat al anilor ?"60, adica de victima perfecta pentru un tovaras cititor de Scanteia. In celalalt episod, scolarita cu nuante "punk" arata si mai sic cu uniforma din topor, dar bascheti rosii in picioare.

Spoturile se incheie cu versiuni contemporane ale unor imnuri comuniste. Aici McCann a aplicat metoda Leo Burnett care in celebra reclama la Teletech reinterpreta muzica de la Star Wars in acorduri de tambal.

Revenim putin la masurile luate impotriva "imaginii tinerilor" dorite de partid. Ai zice, la prima vizionare, ca muzica si replicile sunt esenta spotului.

Insa apare un paradox: dupa ce partidul instigat de "Rom" ii schingiuie pe fetele si baietii tineri rataciti pe caile capitaliste, respectivele "victime" arata, dupa tratamentul comunist, si mai... "cool".

Aceste spoturi pun un mare accent pe detaliu, pe look, iar puterea subtila a spoturilor sta tocmai in stilul "cool-ceausist" propus tinerilor consumatori.

Undeva in Germania, intr-un orasel cu foarte multi romani sau germani plecati din Romania, exista pana acum cativa ani o alimentara in care puteai gasi toate marcile decedate: de la "eugenii", la biscuiti "Chindia". Un magazin special pentru "Ostalgicii" romani din Germania.

Iata ca relicvele alimentarelor comuniste redevin comestibile!

Ramane discutia oportunitatii unui astfel de demers publicitar. E normal sa folosim pe post de "chestii sic" un dictator sau urmele regimului sau? E normal ca un regim totalitar sa capete nu doar fata umana, ci o simpatica fata tinereasca? Sunt intrebari care se pun, intr-o maniera cam demagogica...

De fapt, daca si Ceausescu poate sa vanda ciocolata, inseamna ca apar in sfarsit semnele unei generatii complet "eliberate" de amintiri sumbre. Aceasta este o fata a "ostalgie"-i mai putin comentata.

Toata recuperarea trecutului, trecuta prin filtrul ironiei, creeaza de fapt distanta maxima de respectiva epoca. Asa ca, daca va va spune copilul acasa ca Nicolae Ceausescu a fost un tip "cool", nu va speriati! Este o atitudine doar trendy, nu e la mijloc decat o ideologie ultracapitalista...