Doar masurile administrative nu pot face mai atractiv creditul in lei

In Incercarea de a orienta pe cat posibil piata spre creditul in lei, Banca Nationala are inca o tentativa de a scumpi creditul in valuta, dupa esecul unei masuri similare adoptate in februarie.

Consiliul de Administratie al BNR a hotarat sa extinda obligativitatea bancilor de a constitui o rezerva minima obligatorie de 30% asupra tuturor fondurilor atrase in valuta, indiferent de scadenta si de momentul atragerii.

Adica banca centrala vrea sa taxeze astfel si bancile care atrasesera finantari cu scadente mai mari de doi ani inainte de 24 februarie si isi permiteau sa mentina dobanda scazuta la creditele in valuta.

Cat de important va fi insa acest cost suplimentar si in ce masura va putea fi absorbit de bancile aflate in plina competitie pentru cote de piata?

"In mod normal, dobanzile la creditele in valuta ar trebui sa creasca usor, insa din cauza concurentei de pe piata probabil ca vor ramane neschimbate.

Mai degraba bancile vor micsora spreadurile, ajungand chiar la scaderi ale dobanzilor pentru a-si creste in continuare volumele", comenteaza Cristian Sporis, director executiv trezorerie&arbitraj la Raiffeisen Bank.

Dorin Badea, chief dealer la Bancpost, crede ca masura BNR nu se va rasfrange prea mult asupra creditelor pentru populatie pentru ca marjele sunt inca mari, iar bancile tin prea mult la imagine si la pozitia concurentiala pentru a aplica majorari semnificative de dobanda.

"Cu siguranta va fi un efect de scumpire a resurselor in valuta, insa evolutia dobanzilor va depinde de ce vor face cele cateva banci mari care aveau finantari atrase la peste doi ani, inainte de 24 februarie. Mai sigur este insa ca nu vom mai vedea scaderi de dobanzi la euro", afirma Badea.

Decizia survine intr-un moment in care creditul in lei reprezinta mai putin de 40% din totalul creditului neguvernamental, in conditiile in care ritmul de crestere a creditului in valuta a atins un record istoric de 64%, iar creditul in moneda nationala a inregistrat o majorare de numai 17,7% la nivelul lunii mai 2005 fata de luna mai 2004.

Iar in spatele acestor dinamici sta chiar zidul de care se lovesc toate incercarile BNR de a frana creditarea in valuta: diferentialul de dobanda. La sfarsitul lunii mai, dobanda medie la creditele noi in euro era de 9,4%, in timp ce dobanda medie la creditele noi contractate in lei era de 20,9%. Adica diferenta este de la simplu la dublu.

Dobanzile nu au scazut semnificativ in luna mai, desi stocul de lichiditati atras de BNR de pe piata a scazut cu peste 6% fata de nivelul din aprilie, adica bancile au avut mai multi bani pentru credite in moneda nationala.

Chiar daca in ultima vreme au aparut dobanzi promotionale la credite in lei apropiate de pragul de 10%, dobanzile anuale efective trec de 15-16%.

In plus, la nivelul pietei nu au mai aparut semnale de scadere a dobanzilor la lei, ba dimpotriva, in conditiile in care inflatia a rabufnit din nou. Incepand din aprilie, dobanda de politica monetara a BNR a ramas intepenita la nivelul de 12,5% pe an.

Apoi, dobanda de referinta, care reprezinta media lunara ponderata a dobanzilor de pe piata, a urcat in iunie de la 7,96% la 8%.

In fine, un element determinant care submineaza tentativele de descurajare a creditului in valuta in raport cu creditul in lei il constituie evolutia cursului de schimb al monedei nationale. Stabilitatea euro timp de patru luni la rand in preajma pragului de 36.

000 de lei a omorat orice perceptie a riscului valutar eventual formata in lunile decembrie 2004-februarie 2005, care fusesera marcate de fluctuatii importante ale cotatiilor. De la inceputul lunii iulie, cursul a coborat sub nivelul de 3,6 lei noi pentru un euro si a ramas acolo. Adica echivalentul in lei al unei rate de credit luat in euro a scazut.

Iar piata este condusa in continuare de perceptia mentinerii unei tendinte de apreciere a leului, indusa chiar de banca centrala.

In acest context, este greu de crezut ca adoptarea unor masuri de ordin administrativ poate infrange evidenta faptului ca este mai avantajos sa iei un credit in euro si nu in lei.

Pentru a da un semnal de incurajare a creditului in lei fara a umbla la nivelul dobanzii, Consiliul de Administratie al BNR a decis si reducerea de la 18% la 16% a ratei rezervei minime obligatorii pe care bancile comerciale trebuie sa o constituie pentru sursele atrase in lei cu scadenta mai mica de doi ani.

Asadar, acest segment de cost suportat de banci scade si s-ar putea traduce intr-o reducere a dobanzilor la creditele in lei.

pe larg in Ziarul Financiar