Excesul de lei de pe piata impinge bancile sa descurajeze economisirea: la o saptamana dupa ce BNR a anuntat majorarea dobanzii de sterilizare de la 7,9% la 8,5%, BRD, a doua mare banca de pe piata, a taiat jumatate de punct procentual din dobanzile la depozitele la termen.

In timp ce banca centrala nu a atras pana astazi nici un depozit pe o luna la dobanda majorata, clientii BRD trebuie sa se multumeasca de acum cu dobanzi cuprinse intre 6,5% si 8% pe an, in conditiile in care inflatia ar putea creste de la 5,1% pe primele sapte luni ale anului, pana la 8,5% in decembrie, conform prognozelor BNR.

BRD coboara astfel cu dobanzile la depozitele sub nivelurile oferite de BCR, cea mai mare banca de pe piata, situandu-se in acelasi timp doar cu putin peste cele ale Raiffeisen Bank.

Miscarea dobanzilor la BRD are atat o justificare interna, cat si una care tine de conjunctura generala de pe piata. Astfel, potrivit rezultatelor financiare pe primul semestru, politica de dobanzi a BRD a condus la o crestere semnificativ mai rapida a depozitelor comparativ cu cea a creditelor.

Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul celor doua solduri generale, sugerand o supralichiditate a bancii: volumul total al creditelor acordate clientelei s-a apropiat de 8 miliarde de lei noi, in crestere cu peste 43% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce volumul depozitelor atrase a depasit 11 miliarde de lei noi, in crestere cu 67% fata de 30 iunie 2004.

Pe scurt, generozitatea dobanzilor acordate de BRD la depozitele la termen in primele sase luni ale acestui an, in contextul campaniei de expansiune pe retail, a adus in banca mai multe lichiditati decat capacitatea de plasare in credite, ajungandu-se acum la o corectie.

Acestei situatii i se adauga conditiile de pe piata monetara determinate de noua politica a BNR: desi banca centrala a aruncat pe piata in doar cateva zile echivalentul in lei a circa un miliard de euro, BNR nu a mai atras nici macar un leu in depozite la o luna pentru sterilizarea lichiditatilor, asa cum obisnuia pana de curand.

Asadar, desi majorarea formala a dobanzii de sterilizare la 8,5% putea fi interpretata drept un semnal de protejare a economisirii in lei, absenta operatiunilor pe piata la acest nivel de dobanda nu face decat sa incurajeze contrariul, respectiv sa determine scaderea dobanzilor oferite de bancile comerciale la depozitele la termen.

In prezent, principalele banci de retail platesc dobanzi de maximum 7,5-8% pe an pentru depozitele cu scadenta la douasprezece luni. ABN Amro, fara pretentii in retail, a stabilit ieri un nou minim pe piata: 5% dobanda la depozitele cu scadenta la o luna.

In perspectiva cresterii inflatiei pana la cel putin 8% la sfarsitul anului, aceste dobanzi devin real negative, fara a mai pune la socoteala si impozitul de 10% care taxeaza castigurile nominale obtinute de deponenti.

In fata mai multor constrangeri relativ contradictorii, banca centrala nu se grabeste totusi sa faca ceva pentru a incuraja economisirea si a mai reduce astfel din presiunea cheltuielilor pentru consum, acceptand dobanzile real negative.

"In situatia in care inflatia ar ajunge la 8%, dobanzile devin real negative", admitea in aprilie guvernatorul BNR Mugur Isarescu, mentionand ca in asemenea conditii inflatia anualizata s-ar ridica la 6,8%. Pe vremea aceea insa, seful bancii centrale considera ca o inflatie de 8% ar insemna un mare rateu al politicii monetare, neanticipand problemele care aveau sa apara.

Tot atunci Isarescu afirma ca dobanda la depozite trebuie sa reprezinte un minim de recompensa pe care cel care nu mai consuma este indreptatit sa-l pretinda.