Sub presiunea Bancii Nationale care a lasat bancile pentru a doua saptamana consecutiv sa se descurce singure cu cateva miliarde de lei noi (aproape 2 miliarde de euro), bancherii au inceput sa-si faca calcule cu cat ar trebui sa reduca dobanzile la creditele in lei astfel incat sa nu ramana cu banii in fiecare zi in
casierie intrucat vor putea sa dea tot mai putine credite in valuta.
"Dobanzile la creditele in lei nu au cum sa ramana aici, cred ca se vor duce in jos cu patru chiar cinci puncte procentuale pana la finalul anului.
Ma astept ca dobanda pe termen scurt la creditele in lei sa coboare la 12%, insa aceasta evolutie depinde de piata, de competitie", a declarat pentru Ziarul Financiar Dan Pascariu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor si presedintele HVB Bank.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a anuntat vineri ca dobanzile la creditele in lei vor inregistra o cadere puternica pana la sfarsitul acestui an in urma intrarii in vigoare a noilor restrictii de limitare a creditelor in valuta in urma carora bancile nu vor mai putea acorda finantari intr-o moneda straina
decat in limita a de trei ori fondurile proprii. In acest moment, foarte putine banci mai pot acorda credite de valuta incat expunerile lor sunt la limita.
"Nu vreau sa dau cifre, dar pana la sfarsitul anului dobanzile vor intra pe palierul corespunzator unei inflatii de 5%", a spus Isarescu. In acest moment dobanda medie la creditele in lei se situeaza intre 17-22% la o inflatie anuala de aproape 8%. La o inflatie de 5%, dobanda medie la credite ar trebui sa coboare intre 12-15%.
Pe de alta parte, bancile atrag resurse in lei platind o dobanda cuprinsa intre 4-8% pe an. Bancile au o marja foarte mare de castig pe lei intrucat nu a fost o competitie adevarata pe acest segment, asa cum se intampla la imprumuturile in euro.
"Este evident ca in incercarea de a-si continua activitatea, dupa limitarea creditarii in valuta bancile vor scadea dobanzile la imprumuturile in lei. E insa dificil de facut o estimare cat de mult vor scadea dobanzile si in ce orizont de timp.
Costurile bancilor pentru expansiune trebuie amortizate, iar normele BNR reduc profitabilitatea", a declarat Mihai Bogza, presedintele Bancpost.
Inainte sa reduca dobanzile la creditele in lei, o parte din banci au anuntat mai degraba reduceri ale dobanzilor la resursele atrase in lei.
Daca aceste reduceri au fost anuntate pana acum de bancile cu o pondere redusa in atragerea resurselor de la populatie (cum ar fi ING, HVB, ABN), BRD, a doua banca din sistem, a anuntat ca scade dobanzile la depozite.
Bancile se confrunta in acest moment cu sume imense in lei si-n valuta pe care nu au unde sa le plaseze la dobanzi mai mari, intrucat BNR nu mai sterilizeaza excedentul pentru a forta reducerea ratelor la creditele in lei.
"Exista un surplus de 5-6 miliarde de lei (echivalentul a 1,4-1,7 miliarde de euro) pe piata monetara. Nu poti sa dai credite de un asemenea volum intr-un timp atat de scurt nici chiar de un an. Nici BNR nu ar permite asta.
In conditiile in care nu mai au certitudinea ca BNR sterilizeaza tot excesul de lei, bancile ar putea sa renunte sa mai atraga resurse in lei cel putin la preturi mari.
Am putea astfel sa asistam la scaderi ale dobanzilor la depozite in lei", spune Bogza, care a fost timp de sase ani viceguvernator al Bancii Nationale.
De o luna de zile Mugur Isarescu duce o campanie sustinuta pentru a-i determina pe bancheri sa reduca dobanzile la creditele in lei, astfel incat companiile si persoanele fizice sa ceara imprumuturi in aceasta moneda si nu in euro.
Creditele in euro sunt mai ieftine, intrucat dobanzile sunt mult mai mici. Guvernatorul Bancii Nationale a indemnat populatia sa nu ia credite in lei acum, ci sa mai astepte cateva luni.
Managerii spun ca vor lua credite in lei atunci cand dobanda va fi la fel cu cea pe care o platesc la euro - sub 10%. Intrarile masive de valuta au determinat o apreciere a monedei nationale cu 13% in acest an, ceea ce i-a afectat masiv pe exportatori care si-au vazut reduse incasarile in lei atunci cand au repatriat valuta.
Exportatorii arata cu degetul spre Banca Nationala, sustinand ca politica ei valutara si monetara a dus la aceasta situatie.
BNR nu a presat din timp spre o reducere mai rapida a dobanzilor in lei, iar acest lucru a determinat intrarile mari de valuta, investitorii straini speculand diferentialul de dobanda intre lei si euro.
Mugur Isarescu se apara sustinand ca dobanzile mari la lei din anii trecuti reprezentau rezultatul politicii monetare convenite cu Fondul Monetar International (FMI), politica care se regasea in acordul cu FMI, care era "lege", fiind aprobat de Parlament.
pe larg in Ziarul Financiar
Liviu Chiru / Cristian Hostiuc
