Fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu (DIP) isi apara cu dintii sansele de a scapa de acuzele privind privatizarea Petrom. Intr-o interventie televizata, sambata, la emisiunea E-Profil ( Antena 3), DIP a incercat sa ne convinga despre modul corect si transparent al negocierii cu OMV pentru vanzarea Petrom. El sustine ca:

1. Privatizarea Petrom a fost o opera colectiva, tratativele fiind purtate de o comisie de privatizare din care au facut parte mai multi demnitari;

2. Parlamentul a fost in permanenta informat despre mersul negocierilor, in perioada 2003-2004, iar privatizarea s-a facut cu consultanti straini si cu respectarea normelor europene;

3. Orice contract de acest fel are clauze confidentiale, absolut necesare, despre care nu trebuie sa stie decat un cerc restrans de initiati;

4. Contractul de privatizare a Petrom nu a lasat Romania fara control asupra exploatarii si distributiei de carburant, din contra statul roman are numai de castigat;

5. Faptul ca presedintele Basescu a cerut contractul Petrom spre analiza este un gest fara precedent in Europa civilizata;

si, in fine:

6. Comunitatea internationala de afaceri va taxa rau Romania daca se incearca rediscutarea contracului.

Senatorul PSD a evitat sa explice :

1. Cum s-a ajuns la pretul de vanzare (669 mil. Euro bani cash si restul pana la 1,4 miliarde de euro, prin majorare de capital) daca, pana la privatizarea Petrom alimenta anual bugetul de stat cu 1,3 miliarde euro si avea venituri de circa 2 miliarde de euro pe an.

In cinci ani, pina in toamna lui 2004, in compania SNP Petrom s-au investit 2,2 miliarde dolari de catre stat (inclusiv imprumuturi de la BERD, care au fost convertite in parte in 5% din actiuni in favoarea bancii, la privatizare).

2. Oficialii spun ca valoarea de piata a fost principalul element luat in calcul la privatizarea Petrom. Cum se explica pretul de piata daca acum, la 14 luni de la privatizare, valoarea actiunilor Petrom este mai mult decat dubla fata de valoarea luata in calcul la vanzarea societatii???

3. De ce in vara anului 2004, cu doua saptamani inainte de privatizarea Petrom, printr-o ordonanta de guvern, contractul cu consultantii straini (bancile de investitii Credit Suisse First Boston, ING Barings Ltd si casa de avocatura Linklaters) s-a prelungit cu un an. Cat s-a platit acestora in total?

4. Cum ramane cu concentrarea din piata petrolului, prin participarea OMV cu 25% din Rompetrol pe langa pachetul de control din Petrom (o fi avand Patriciu bani sa rascumpere actiunile?!)? Pana acum nu s-a anuntat incheierea tranzactiei de retragere a OMV din Rompetrol.

5. A platit OMV banii la care s-a angajat catre statul roman (si cati)?

6. Cum ramane cu clauza "confidentiala" din contract prin care Romania se angajeaza sa plateasca din buget 700 milioane euro pentru investitii de mediu ale Petrom, in urmatorii 14 ani, la care se adauga plata amenzilor pentru nerespectarea normelor de poluare, care vor veni desigur, dupa intrarea in UE (adica mai mult decat pretul de vanzare!)?

7. Cum s-a negociat plata redeventelor catre statul roman ( care ramane actionar minoritar)? In procent din pretul de vanzare a carburantului - asa cum se obisnuieste in Europa - sau in suma fixa ?

8. Argumentul lui DIP ca orice contract de acest fel are clauze "confidentiale" (ca asa e in Europa!) e fara temei. Tarile proaspat intrate in UE, unde vrea si Romania sa fie, nu negociaza asa.

Zilele trecute, ministrul de finante al Slovaciei a anuntat ca va fi reanalizat un contract pentru amplasarea unei fabrici de autoturisme Kia, in jurul caruia a izbucnit controverse tocmai din cauza "confidentialitatii" unor clauze si, in viitor, investitorii straini sa nu se mai astepte la astfel de contracte netransparente in Slovacia.

9. Si, in fine, DIP este contrariat de cererea presedintelui Basescu de a examina la Cotroceni contractul Petrom, lucru, chipurile, nemaiauzit de artizanul privatizarilor din domeniul energetic.

Tot saptamana trecuta, presedintele Frantei a solicitat reanalizarea contractului cu Hewlett-Packard pe motivul nerespectarii clauzelor ( in contextul intentiei companiei americane de a suprima peste 1200 de locuri de munca in hexagon), ba mai mult, Chirac cere reclamarea companiei la Comisia Europeana!

S-ar parea ca, totusi, si alte state europene incearca sa-si apere cetatenii si nu interesele de partid.