Ofera cineva mai mult? Astazi dupa-amiaza, la ora 17:00, Comisia de privatizare a BCR va avea pe masa ofertele financiare angajante ale investitorilor ramasi in cursa pentru preluarea a 62% din actiunile celei mai mari banci romanesti.

Pretul reprezinta cel mai important element de departajare, cele mai bune doua oferte urmand a fi selectate pentru o confruntare finala.

Cea mai valoroasa privatizare din Romania si, conform analistilor bancii americane Goldman Sachs - una dintre cele mai scumpe de pe piata bancara a Europei Centrale si de Est, va fi rezultatul luptei dintre o serie de banci mari, dar mai putin dispuse sa plateasca un pret ridicat, si cateva banci de talie mai mica, dar care se anunta agresive la nivelul ofertelor financiare.

Dupa retragerea olandezilor de la ABN Amro, statul poate miza pe participarea a noua banci in faza finala a privatizarii - Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank, Erste Bank, Dexia, KBC si BNP Paribas.

In privinta celei din urma, saptamana trecuta circulau insa informatii privind un posibil abandon, in lipsa unei decizii finale a boardului bancii franceze.

Intr-o asemenea eventualitate, Deutsche Bank ar ramane in pozitia de cel mai puternic investitor din punctul de vedere al fortei financiare.

Cat ar fi insa dispusi sa plateasca germanii pentru o banca ale carei active au trecut de 7,3 miliarde de euro, iar profitul pe sase luni a fost de 121 milioane de euro? "Exista o limita de pret avuta in vedere, insa aceasta tine cont de potentialul de crestere al bancii", afirma surse apropiate

investitorului german, precizand ca expertii acesteia nu au avut surprize in camera de date a BCR. Pe de alta parte, Deutsche Bank, ca si ceilalti potentiali investitori, ia in calcul si investitiile care ar trebui facute ulterior preluarii.

Oricum, germanii au sustinut decizia guvernului ca pretul sa reprezinte 90% din grila de punctaj pentru stabilirea castigatorului.

Este greu de crezut ca bancile care au studiat maruntaiele BCR in ultimele luni au ajuns la evaluari fundamentale foarte diferite, departajarea urmand sa vina mai degraba pe baza argumentelor de ordin strategic ale unor jucatori, precum ultima sansa de intrare pe piata Europei Centrale si de Est ori consolidarea neta a pozitiei detinute deja in regiune.

Surse apropiate unora dintre investitorii angajati in cursa sustin ca ofertele financiare care vor fi depuse se vor situa in jurul valorii de 2 miliarde euro, ceea ce ar conduce la o evaluare a BCR de aproximativ 3,2 miliarde euro.

Astfel de cifre contrasteaza puternic cu estimari avansate de analize independente facute de bancile de investitii Goldman Sachs si KBW.

Intr-un scenariu pe care il considera realist, analistii americani apreciaza ca BCR ar putea fi vanduta la un pret de 4,9 miliarde de euro, reprezentand de 3,8 ori valoarea contabila estimata pentru anul acesta.

De asemenea, o analiza a KWB sustine drept realista o evaluare a BCR la 5,5 miliarde de euro, luand in calcul un multiplu de 4,6 ori valoarea contabila, aratand ca aceasta nu este in nici un caz "agresiva", ba chiar existand posibilitatea ca pretul final sa fie mai mare.

"Avand in vedere numarul mare de competitori, credem ca este putin probabil ca vanzarea pachetului majoritar la BCR sa fie un chilipir", afirma analistii KBW.

Evident, cifrele avansate de independenti sunt departe de cele ale bancilor direct implicate in competitie.

"Valorile avansate de analistii Goldman Sachs sau KBW nu au nici un fel de impact asupra formularii ofertelor de catre potentialii cumparatori. Daca ar fi luate in considerare aceste valori, ar insemna o medie pe client care se apropie de 1.000 de euro, la nivelul bancilor din Occident.

Or, aceasta este o valoare prea mare", a declarat pentru Ziarul Financiar reprezentantul uneia dintre bancile europene aflate in cursa pentru achizitia BCR.

Potrivit cotidianului german Financial Times Deutschland, banca italiana Intesa ar putea oferi pana la doua miliarde de euro pentru achizitionarea pachetului de 62% din actiunile BCR, insa Deutsche Bank este creditata cu prima sansa.

Lupta ar putea fi insa animata de jucatorii mai mici angajati in cursa, cei mai agresivi aratandu-se austriecii de la Erste Bank, care au ajuns sa incline in favoarea preluarii BCR decat a CEC, precum si portughezii de la Banco Comercial Portugues, care sustin ca au gasit solutia de finantare a achizitiei si vor

sa profite de aceasta "oportunitate unica si irepetabila".

De asemenea, sunt bine cotati pe piata belgienii de la Fortis, aflati in competitie directa cu conationalii de la Dexia si KBC, cei din urma fiind singurii care detin deja o pozitie puternica in regiune.

La un pret de 4,9 miliarde de euro pentru intreaga banca, avansat de Goldman Sachs, cumparatorul BCR ar plati circa 15,6 mil. euro pentru o sucursala si aproape 1.100 de euro pe client. De asemenea, un procent din cota de piata a BCR de 25% dupa active ar valora in jurul a 190 de milioane de euro.

Alaturi de opiniile analistilor internationali privind valoarea BCR, pretul de piata al bancilor listate la Bursa de Valori poate oferi indicatii asupra evaluarilor investitorilor.

Bancile cotate in prezent pe piata de capital, destul de cautate de investitorii straini de portofoliu, sunt evaluate la aproximativ 200 de milioane de euro pentru fiecare punct procentual din cota pe piata detinuta dupa valoarea activelor.

Valoarea fiecarui punct procentual din cota de piata este insa cu atat mai mica cu cat este vorba de o banca mai mare.

Astfel, valoarea BRD la Bursa este de 2,5 miliarde de euro, la o cota de piata de 14,2%, ceea ce inseamna 175 milioane de euro pentru fiecare 1%. La polul opus, Carpatica, cu o cota de 0,6%, are o valoare de 157 de milioane de euro, echivalent cu 263 milioane de euro pentru o cota de piata de 1%.

BCR avea la jumatatea acestui an o cota de piata de 25,1%, ceea ce ar insemna dupa acest criteriu o valoare in jurul a 5 miliarde de euro.

Din punctul de vedere al valorii bancii raportate la capitalurile proprii, cea mai scumpa de la Bursa este Banca Transilvania, in cazul careia capitalizarea este de 5,6 ori mai mare decat fondurile proprii, urmata de BRD, cu un multiplu de 4,2 ori, si Carpatica cu 2,8.

Listare in trei ani?

Dincolo de afacerea pe care o reprezinta pentru stat, privatizarea BCR constituie o oportunitate de profit atat pentru BERD si IFC, cat si pentru cele cinci SIF, care se straduiesc sa obtina garantia listarii BCR in termen de trei ani de la vanzarea pachetului majoritar.

Acest scenariu face obiectul unui acord de principiu dintre SIF-uri si comisia de privatizare a bancii, dupa cum sustin surse apropiate societatilor de investitii. Analistii de la KBW apreciaza ca este greu de crezut ca investitorul desemnat castigator ar accepta o asemenea constrangere.

Listarea ar urma sa fie precedata de o emisiune de actiuni noi, care va fi oferita investitorilor de la Bursa. Viitorul actionar majoritar ar urma sa nu subscrie in cadrul majorarii.

Cert este ca un acord scris nu a fost inca semnat. Sursele citate afirma ca SIF-urile au cerut includerea in contractul de privatizare a unei clauze care sa prevada reintroducerea de drept in statutul bancii a prevederii privind luarea deciziilor importante cu o majoritate de 75% in cazul in care acordul nu va fi respectat de viitorul proprietar.

SIF-urile au fost de acord cu eliminarea acestei prevederi numai in schimbul listarii.

In plus, SIF-urile au cerut ca in urmatorii trei an o cota de cel putin 40% din profitul BCR sa fie repartizata sub forma de dividende.

Dividendele de la BCR au reprezentat aproximativ un sfert din veniturile SIF-urilor din ultimii ani, iar decizia viitorului actionar majoritar de a nu distribui dividende ar afecta pe termen scurt si mediu profitabilitatea SIF-urilor.

Reprezentantii SIF-urilor au afirmat ca au primit mai multe oferte pentru actiunile pe care le detin, inclusiv de la consultantii unora dintre competitori, dar intre cele cinci societati exista, conform acelorasi surse, o intelegere de a nu vinde din actiunile BCR pentru ca forta de negociere pe care o au sa nu scada.

BCR taie dobanda la depozite cu doua puncte in doua saptamani fara sa mai anunte

Pentru a doua oara in decurs de doua saptamani, BCR a redus cu un punct procentual dobanzile platite la depozitele la termen in lei, aducandu-le pe un palier cuprins intre 5% pe an la scadentele de o luna si 7% la depozitele pe un an cu plata dobanzii la scadenta.

Cea mai mare banca de pe piata urmeaza astfel miscarile concurentei, care a ajuns la 4,5% cu dobanda la depozitele pe o luna. In urma cu o saptamana, BRD, ocupanta locului secund, a redus dobanzile pana la 5-5,75% pe an. Atat BCR, cat si BRD nu mai fac anunturi publice privind aceste ajustari.

Spre deosebire de BRD, BCR pastreaza nota