Negocierile cu UE pe capitolul "Agricultura"

de     Adevarul
Luni, 7 iunie 2004, 0:00


Starea dezastruoasa in care se afla in acest moment agricultura romaneasca, dupa mai bine de 14 ani de lipsa de reforma, a dus la obtinerea, in urma negocierilor cu Uniunea Europeana si inchiderea capitolului "Agricultura", a unor subventii mult sub necesarul actual.

Desi guvernantii sustin ca "am obtinut mai mult decat se vehicula la un moment dat", este clar ca oficialii europeni s-au raportat mai mult la realizarile actuale decat la potentialul agricol al Romaniei. Sumele de bani pe care UE le va da tarii noastre in perioada 2007-2009 se cifreaza la aproape 4 miliarde euro.

Cifre despre care nimeni nu spune daca sunt suficiente ori ba pentru a acoperi golurile existente in agricultura, insa aflam ca trebuie sa ne bucuram pentru ca aceasta inseamna aproximativ opt bugete anuale ale Ministerului Agriculturii.

Si in ce priveste suprafetele cultivabile cu cereale se vorbeste despre un succes deoarece din cele 9 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale, 7 milioane de hectare vor avea posibilitatea de a beneficia de subventii.

Nu trebuie uitat insa ca raportarea s-a facut la suprafata cultivata in prezent, fara a fi luate in calcul hectarele, de ordinul sutelor de mii, care au fost lasate in paragina. Negocierile cu oficialii europeni au facut lumina si in mult-disputatul subiect al viilor hibride, aici obtinandu-se o perioada de "gratie" de opt ani dupa aderare pentru inlocuirea viilor "interzise" cu vii nobile.

Numai 30 de mii de hectare au fost considerate de UE drept hibrizi interzisi ce trebuie inlocuiti, fata de cele peste 250 de mii de hectare cu vita-de-vie, din care majoritatea au primit ok-ul european. Vestea buna este ca micii agricultori vor putea in continuare sa faca vin de casa din zaibar si capsunica deoarece viile cu o suprafata sub 0,1 ha nu trebuie inlocuite.

Nu acelasi lucru se poate spune si despre lapte, pentru care UE a aprobat doar o cota de productie de 3 milioane de tone pentru care se vor acorda subventii, fata de o productie de 15 ori mai mare in prezent. O situatie oarecum similara se intalneste si in domeniul zaharului, unde am fost depunctati deoarece a fost luata in calcul productia scazuta din ultimii ani.

In consecinta, defavorizati vor fi producatorii de sfecla de zahar, unde s-a obtinut o cota care acopera numai 12,5% din productia totala. In schimb, la zahar, s-a reusit obtinerea unei cote totale (pentru zaharul din sfecla plus o cota de procesare a zaharului din trestie, plus ce s-a obtinut la izoglucoza) care acopera integral consumul intern real al Romaniei.

Romanii vor avea insa si motive de "bucurie": Uniunea Europeana ne recunoaste oficial cateva dintre produsele traditionale: palinca, horinca, tuica, salamul de Sibiu, carnatii de Plescoi, magiunul si aproape 50 de tipuri de branza si cascaval.

Elena CRISTIAN, Raluca BARBUNEANU


















47 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi