Ziaristi din presa centrala si magistrati - purtatori de cuvant de la instantele din Capitala s-au intalnit ieri la Centrul Cultural Maghiar, pentru a definitiva programul "Ghid de bune practici in relatia presa - Justitie", finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare 2001.
Relatia Presa - Justitie functioneaza deficitar in Romania intrucat, pe de o parte, magistratii arunca vina pe ziaristi pentru imaginea deplorabila a Justitiei, iar pe de cealalta parte ziaristii acuza ca nu pot avea o comunicare profesionala cu Justitia, din pricina nerezolvarii problemelor legate de birourile de presa de la instante si parchete.
Desi au trecut cativa ani de cand Legea 544/2001, privind accesul la informatiile de interes public, a obligat instantele si parchetele sa-si organizeze birouri de presa si purtatori de cuvant, aceste organisme functioneaza anevoios. Magistratul nu e disponibil pentru ziaristi atunci cand are zi de judecata sau de ancheta.
Cu mici exceptii, el nu are nici telefon mobil, computer sau fax, pentru a putea comunica. Vina pentru nerezolvarea acestor neajunsuri este pasata ca la un joc de ping - pong: instantele pun pe seama Ministerului Justitiei lipsa dotarilor, in timp ce ministerul sustine ca este datoria sefilor de instante sa asigure logistica necesara.
Cert este ca legea interzice categoric magistratilor sa detina functii publice, cu exceptia celor didactice din institutii de invatamant superior. Nimeni nu respecta insa aceasta prevedere legala, magistratii - purtatori de cuvant functionand atat ca ofiteri de presa (e drept neremunerati), dar si ca judecatori.
Uneori ei apar si in procesele de presa in care sunt judecati ziaristii, fapt care constituie o alta incompatibilitate.
Dezbaterile de ieri dintre jurnalistii juridici si purtatorii de cuvant de la Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si unele judecatorii de sector au oferit prilejul unui schimb de idei intre cele doua tabere. Toate sugestiile de valoare exprimate vor fi publicate intr-un ghid care va servi in viitor celor doua parti.
Ofurile partilor
Magistratii s-au aratat nemultumiti de faptul ca unii jurnalisti nu inteleg procedurile juridice, ca deformeaza mesajul juridic, publicand informatii eronate, si au acuzat faptul ca prin materialele referitoare la derularea unor anchete sau procese ar "exercita presiuni" asupra actului de Justitie.
La randul lor, jurnalistii au reprosat magistratilor ca nu pot invoca la infinit pretextul "presiunilor", pentru a-si scuza propriile greseli, cata vreme ei au obligatia sa judece dupa probele din dosar, potrivit legii si constintei, si nu dupa articolele din presa.
Cea mai criticata lipsa a taberei magistratilor a fost cea referitoare la comunicare cauzata de faptul ca purtatorii de cuvant nu au birou, telefon, nu organizeaza conferinte de presa, nu cultiva relatii personale cu ziaristii acreditati si nu pot fi abordati cand situatiile urgente o impun.
S-au aratat cazuri in care unii magistrati considera - fara just temei - ca nu pot avea dialog cu ziaristii, deoarece acestia din urma nu ar fi in stare sa le inteleaga limbajul juridic.
Reporterii ZIUA au propus ca purtatorii de cuvant sa fie functionari specializati in relatii cu publicul, remunerati ca atare, si nu magistrati in functie.
Purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Bucuresti, judecatorul Constantin Branzan, a aratat ca functia de purtator de cuvant nu e atractiva, si nu poate fi completata cu profesionisti, deoarece conform grilei de salarizare permisa de ministerul de resort, nu se poate oferi un salariu mai mare de patru milioane de lei.
S-a stabilit, de asemenea, introducerea in ghid a unor lectii privind modurile de redactare a unei stiri, pentru a veni in ajutorul magistratilor responsabili cu comunicarea, a caror misiune este sa se exprime pe intelesul cetateanului.
