Presa romaneasca, scrisa si electronica, se afla de ceva vreme in criza. Nu este nici o noutate ca, cu o exceptie notabila, tirajele ziarelor au scazut ametitor si nici audientele nu stau mai bine, cel putin pe segmentul buletinelor de stiri.

Increderea pe care cetatenii o acorda presei, relevata de sondajele de opinie, este una simbolica si se refera in special la demascarea actelor de coruptie, tema de care nu s-au ocupat insa multe publicatii.

Explicatia oferita de institutiile ce se ocupa de monitorizarea presei si de dreptul la libera exprimare a jurnalistilor este ca, lipsita de resurse financiare, mass-media a fost cumparata la propriu sau cu publicitate. Motiv pentru care si-a pierdut credibilitatea.

Ziaristii de vocatie, devotati profesiei, au ajuns sa faca un fel de echilibristica publicistica, in asa fel incat sa fie satisfacut si interesul patronatului si sa fie transmisa si informatia catre cetatean, ratiunea de a fi a presei.

Slalomul cotidienelor centrale si principalelor televiziuni intre Putere, Opozitie si cetatean a creat un sentiment de confuzie sau de revolta la nivelul consumatorului de informatie. Internetul s-a facut purtatorul mesajelor de dezgust pentru anumite articole si stiri din aceasta campanie electorala, care are un invins clar, libertatea presei.

Nu stiu daca multi dintre romani au accesat site-urile ziarelor si posturilor de televiziune in aceasta campanie electorala sau forumurile de discutii consacrate, ca www.anchete.ro, dar cei care au facut-o au avut ocazia sa citeasca mesaje deloc magulitoare la adresa prestatiei jurnalistice a unora dintre colegii ziaristi.

Presa romaneasca s-a intors in aceasta campanie pe baricadele politice, la fel ca in 1990, cu diferenta ca nu si-a asumat public o tabara sau alta, ci a continuat sa pretinda ca este independenta si obiectiva. Pe langa publicitatea platita si marcata, dezinformarile fara P au reaparut in paginile ziarelor sau in jurnale, la fel ca in anii dupa revolutie.

Invazia de informatii privind accidente, descinderi ale Politiei sau intamplarile banale a avut rolul de a ineca stirea relevanta.

Relatez aici, ca exemplu graitor, titlul unei stiri transmise spre sfarsitul campaniei electorale de una dintre agentiile importante, apropiate, dupa cum se spune, de candidatul PSD la Primaria Capitalei, Mircea Geoana: „Mihaela Patrunjel a facut alergie la marar“.

Pe baricade au urcat si ziaristi, de partea Puterii mai multi, care, in functie de contractele de publicitate, afilieri si simpatii politice, si-au aruncat reciproc sageti otravite, formand coalitii unii impotriva altora.

Mass-media a iesit serios sifonata din aceasta campanie electorala, iar rezultatul va fi scaderea increderii cetatenilor in aceasta institutie de baza a democratiei.

Este evident ca, obtinand o victorie relativa la alegerile locale, partidul de guvernamant isi va potenta presiunea asupra ziarelor independente sau de opozitie, pentru a obtine linistea de care are nevoie in pregatirea alegerilor generale.

O strategie riscanta, daca luam in considerare rezultatul votului la Bucuresti, acolo unde au fost aruncate in batalie cele mai importante resurse ale PSD si unde alegatorii au sanctionat si supramediatizarea partidului si campania negativa, inclusiv prin presa.

Pe fondul nemultumirii populatiei fata de guvernarea PSD, o atitudine favorabila sau ingaduitoare fata de erorile Puterii poate duce la discreditarea mass-media. Pana nu este prea tarziu, ar trebui sa-si aduca aminte ca este totusi „caine de paza“, nu un papagal vorbitor.