A fost nevoie de doar cateva minute pentru ca statutul Bancii Nationale si fragila sa independenta sa fie aruncate in aer. La initiativa a trei senatori (doi pesedisti si un peremist), in Senatul Romaniei a avut loc o grava si periculoasa manevra de subordonare politica a Bancii Nationale.

O manevra ce incalca una din cele "zece porunci" ale Uniunii Europene - independenta totala a bancii centrale - subminand credibilitatea Romaniei in ochii Europei si ai intregii comunitati financiare internationale.

Marti seara, intr-o sedinta la care nu au chemat nici un oficial al bancii centrale, senatorii au votat doua amendamente ce pericliteaza autoritatea singurei institutii abilitate sa stabileasca politica monetara a Romaniei: au adus bugetul de venituri si cheltuieli al BNR la mana Parlamentului si au dat Curtii de Conturi dreptul de a controla "operatiunile desfasurate de BNR care influenteaza

resursele financiare ale statului si sectorului public, inclusiv executia bugetului de venituri si cheltuieli". Adoptand cele doua amendamente, Senatul Romaniei face abstractie de un fapt esential: Banca Nationala nu este o institutie publica si nu consuma nici un leu de la bugetul de stat, adica din banii contribuabililor.

Banca Nationala are un statut ce nu poate fi comparat sau asimilat nici unei alte institutii: este banca centrala si atat. Unicul sau obiectiv este, prin lege, stabilitatea preturilor, iar resursele sale financiare nu pot fi cheltuite, potrivit legilor si practicii internationale, decat strict in scopuri legate de politica monetara.

Ca urmare, bugetul de venituri si cheltuieli al bancii centrale nu poate fi subiect de talcioc parlamentar. Sa ne imaginam ce s-ar intampla daca banca centrala ar fi obligata sa-si limiteze cheltuielile cu dobanzile platite pentru atragerea de depozite de la banci dupa cum ii dau voie politicienii? Efectul ar fi dezastruos! Inflatia ar risca sa o ia razna, si o data cu ea si economia.

Explicatia economica este simpla: daca banca centrala nu ar avea suficiente resurse pentru a plati dobanzile cerute de piata - caci, teoretic, vrem economie de piata - nu ar putea atrage surplusul de lichiditate care, neavand acoperire in bunuri si servicii, ar provoca automat cresterea preturilor.

Si atunci, tot politicienii ar chema banca centrala la raport, acuzand-o ca nu si-a atins obiectivul de mentinere a stabilitatii preturilor. Desigur, acesta este doar un exemplu, din paleta compromisurilor si targuielilor ce ar decurge din subordonarea financiara a BNR.

In toate tarile europene, banca centrala este cea care-si stabileste bugetul de venituri si cheltuieli, prezentand in fata Parlamentului un raport anual asupra propriei activitati. Dorinta de subordonare a BNR capata conotatii aiuritoare prin celalalt amendament, respectiv prin aducerea Curtii de Conturi in postura de a judeca valabilitatea si eficienta politicii monetare a Romaniei.

Caci la o astfel de aberatie s-ar ajunge daca numita Curte - ai carei conducatori sunt alesi de Parlament, dar propusi de partidele politice - ar controla operatiunile desfasurate de BNR.

Cum ar fi daca un functionar al Curtii s-ar trezi ca o dobanda de 20,75 la suta platita de BNR bancilor comerciale (pentru depozitele atrase) este prea mare si, ca atare, ar "amenda" BNR, acuzand-o ca astfel cheltuieste prea multi bani diminuand profitul si impozitul cuvenit statului.

Politica monetara ajunge astfel la mana si judecata unui functionar al Curtii, fapt de neimaginat in orice tara occidentala.

"Senatul a gresit grav: a votat un articol ce consacra independenta Bancii Nationale pentru a fi in consens cu normele si cu practica Uniunii Europene si apoi l-a anulat votand un alt articol ce prevede aprobarea de catre Parlament a bugetului de venituri si cheltuieli al BNR", ne-a declarat consilierul BNR Adrian Vasilescu.

El si-a exprimat increderea ca "aceasta discordanta va fi indreptata de Camera Deputatilor", avertizand ca, altfel, riscam sa ne intoarcem prin anii 1992-1993, cand s-a propus ca Parlamentul sa aprobe cursul valutar! "Ca sa nu fie nici o confuzie precizez: independenta BNR inseamna intai si intai prerogative depline in politica monetara.

In proportie de 92-93 la suta, bugetul BNR inseamna cheltuieli pentru aplicarea politicii monetare. Potrivit Senatului, ce ar trebui sa facem? Sa inchidem piata monetar-valutara? Caci politica monetara se infaptuieste numai in conditii de piata", a conchis Vasilescu.

Ceea ce s-a intamplat marti seara in Senat este apogeul nefast al numeroaselor tentative de aducere a bancii centrale sub controlul partidelor la putere. Votul senatorilor contrazice zeci de ani de experienta a unor state ce au inteles ca independenta bancii centrale este un element vital al unei economii viabile si ca luciditatea politicii economice nu poate fi subjugata prostitutiei politice.