Cheltuielile militare mondiale au crescut in 2003 la 956 de milioane de dolari, potrivit raportului Institutului de cercetari asupra pacii de la Stockholm (SIPRI).
Aproape jumatate din aceasta suma a reprezentat-o contributia Statelor Unite la razboaiele din Irak si Afganistan. Cresterea globala a cheltuielilor militare cu 11 la suta este considerata "remarcabila" de Institutul de la Stockholm. In 2003 ele au reprezentat 2,7 la suta din PIB-ul mondial, "foarte aproape de 1987, momentul de varf din era razboiului rece".
SIPRI avertizeaza si asupra riscului dezvoltarii unui nou tip de arme biologice, pe baza cercetarilor genetice. "Accesul la date din genomul uman si al altor fiinte vii este un bun material de cercetare stiintifica, dar poate reprezenta un risc major daca este exploatat in alte scopuri.
" Mai precis, "harta genomului uman poate ajunge sa fie utilizata de terorismul international", considera profesorul Richard Guthrie, recunoscand ca "nu au existat pana acum amenintari credibile".
Dupa Statele Unite, cu 47 la suta din toalul cheltuielilor militare mondiale anul trecut, principalii investitori sunt, la mare distanta, Japonia (5 la suta din totalul cheltuielilor), Marea Britanie, Franta si China (4 la suta).
SIPRI observa ca aceasta crestere a cheltuielilor militare s-a produs concomitent cu reducerea numarului de focare de conflict pe glob: in 2003 numarul lor a fost de 19, cel mai redus din anii '70, de cand institutul isi realizeaza studiile anuale. Misiunile de pace au fost, in schimb, cele mai numeroase de la incheierea razboiului rece.
Pe de alta parte, eforturile internationale de stopare a proliferarii armelor nucleare au fost franate de retragerea Coreii de Nord din Tratatul de Neproliferare Nucleara.
