Bolile saraciei, pe care autoritatile sanitare le credeau eradicate si despre care studentii la medicina nici macar nu mai studiaza in facultate, incep sa reapara in tara noastra.

Romania, tara cu pretentii de integrare in Uniunea Europeana, se confrunta cu din ce in ce mai multe cazuri de pelagra, autoritatile sanitare descoperind mai multi pacienti de la an la an, fapt ce spune destul de multe despre nivelul de trai din tara noastra.

Desi se credea ca pelagra a disparut de mult, nutritionistii si dermatologii spun ca este mai actuala ca niciodata, afectand in special taranii care muncesc mult si se hranesc prost. Recent, medicii din Vrancea au descoperit un caz de pelagra in randul taranilor din judet. Potrivit specialistilor, cazul nu este singular.

In urma cu cateva zile, la Sectia dermatologie a Spitalului Judetean Focsani, judetul Vrancea, un batran din satul Suraia a fost diagnosticat cu pelagra, cadrele medicale constatand ca barbatul suferea de o forma avansata a bolii. Ion O. avea crapaturi dureroase pe piele, ulcere ale mucoasei bucale, tulburari de vedere, unghiile i se rupeau extrem de usor si se plangea de oboseala cronica.

Medicii i-au administrat vitamine, dar i-au indicat si un regim alimentar bogat in proteine, lipsa acestora fiind principala cauza a aparitiei bolii. „Ca in fiecare an, in aceasta perioada, au aparut mai multe cazuri de pelagra.

Aceasta boala sociala este de dorit a se afla in evidenta medicilor specialisti, pentru ca o agravare a simptomatologiei costa de 20-30 de ori mai mult decat tratamentul la domiciliu“, a declarat doctorul dermatolog Gheorghe Dutescu.

Daca autoritatile au considerat ca pelagra a fost eradicata, in ultimii ani, mai ales dupa anii ’94, ’95, boala s-a facut simtita din ce in ce mai mai des printre romani. „Pe la mijlocul anilor ’60, pelagra a fost eradicata.

A inceput sa reapara in 1984, foarte rar la inceput, apoi din ce in ce mai des, mai ales dupa anul 1995“, ne-a declarat doctorul Iulian Mincu, fost ministru al Sanatatii. Potrivit acestuia, reaparitia bolii este consecinta directa a scaderii nivelului de trai al romanilor, scadere ce s-a manifestat puternic in alimentatia saraca in proteine animale.

Boala apare acolo unde mamaliga reprezinta alimentul de baza, intr-un regim monoton, sarac in alte alimente si, mai ales, din lipsa din alimentatia zilnica a produselor de origine animala. Daca la aceste lipsuri se adauga un consum crescut de alcool, riscul aparitiei pelagrei se amplifica.

„Din analiza sistemului alimentar al populatiei, reies lipsuri grave de proteine animale - lapte, branza, carne, oua -, care sunt in general comercializate pentru a-si procura banii necesari supravietuirii, chiar atunci cand pasarile si animalele respective nu lipsesc din gospodarie“, declara, anul trecut, doctorul Mincu in fata deputatilor.

Potrivit acestuia, situatia nu s-a schimbat intre timp decat, cel mult, in sens negativ. „Consumul de carne si de lapte pe cap de locuitor a scazut in mod constant in ultimii ani. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, consumul de carne a ajuns la 37 de kilograme pe an pe cap de locuitor (99 de grame pe zi), fata de un necesar de 74 de kilograme.

De asemenea, romanii consuma putin peste o jumatate de kilogram de lapte si produse lactate pe zi, fata de olandezi, care consuma aproape doua kilograme, sau francezi, care consuma peste un kilogram. Toti vecinii nostri ne-au depasit, inclusiv Bulgaria“, ne-a declarat doctorul Iulian Mincu.

Potrivit acestuia, medicii au mari greutati in a diagnostica pelagra, din simplul motiv ca nici nu se mai studiaza in facultate, fiind considerata boala eradicata. „De peste 50 de ani, aceasta boala nu mai este studiata in facultatile de medicina decat de cei care se specializeaza in boli de nutritie.

Medicii de familie ar trebui invatati sa recunoasca pelagra, pentru ca a inceput sa apara din ce in ce mai des, fapt ce arata ca si nivelul de trai din tara noastra este din ce in ce mai scazut“, a precizat doctorul Mincu.

Cele mai expuse pericolului de aparitie a pelagrei sunt zonele rurale, in special cele din Moldova si cele din sudul Munteniei, cum ar fi judetul Teleorman.

„Desi consumul caloric mediu din aceste comune este apropiat de normal, el este preponderent de origine vegetala, peste 80%, si scazut in ceea ce priveste originea animala, sub 20% pentru anul 2002“, ne-a spus doctorul Mincu, care a precizat ca, intre timp, situatia nu s-a imbunatatit, dimpotriva.

Intr-un comunicat mai vechi al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, se mentiona situatia alimentara si nealimentara la care populatia, pe baza de cartele, va avea drept in caz de razboi.

Comparand aceste date cu cele publicate de Institutul National de Statistica in 2003 pentru anul 2002, remarcam ca regimul de supravietuire intr-o astfel de situatie de criza depaseste actuala situatie normala a populatiei din tara noastra, a declarat Iulian Mincu in fata deputatilor.

„Astfel, pentru comparatie, in caz de razboi, se acorda pe cap de locuitor - mentionez numai cifrele cele mai importante: 380 g de paine pe zi, 106 g de carne pe zi/persoana, 36 g zahar pe zi/persoana, 33 g grasime/ulei pe zi/persoana, 185 ml lapte pe zi si 157 g cartofi pe zi/persoana.

In Romania anului 2002 - anul analizei -, s-au consumat in medie 325 g de paine pe zi, in loc de 380; in schimb, s-a consumat - in mediul rural, mai ales - 103 g malai pe zi“, a exemplificat Mincu.