Serinela Spatarelu

Autoreforma

de Serinela Spatarelu     Adevarul
Marţi, 15 iunie 2004, 0:00


"Economia duduie!", a exclamat plin de incantare, zilele trecute, premierul Adrian Nastase. Ce-i drept, ultimele doua saptamani au adus o avalansa de statistici pozitive. Economia a crescut peste asteptari - 6,1% pe primul trimestru, in conditiile in care tinta Guvernului pentru intreg anul este de 5,5%.

A crescut productia, la fel investitiile, iar exporturile au avut un ritm de crestere superior importurilor. Inflatia pe luna mai a fost de numai 0,3%, record care a mai fost atins doar o singura data in ultimii 14 ani.

De "evolutii macropozitive" romanii au mai avut parte, vestea cea mai buna este ca, de aceasta data, prea putini au mai avut timp sa zambeasca ironic la exclamatia plastica a primului-ministru.

Daca nu se inghesuie la coada la agentiile de plasare sa prinda un loc pe listele cu oferte de munca in strainatate, romanii sunt ocupati cu calcularea ratelor pe care le au de platit luna viitoare pentru frigiderul, televizorul aspiratorul sau automobilul proaspat cumparat.

Ocupatia de baza a doua zi este sa preseze patronul sa-i treaca intregul salariu pe cartea de munca, pentru ca altfel nu i se aproba cardul de credit pe care l-a solicitat. Sau sa-si mai gaseasca un loc de munca, cu juma' de norma, care sa-i mai rotunjeasca veniturile.

Aceasta schimbare de mentalitate se regaseste in toate statisticile care provoaca uimire in ultima vreme - cresterea consumului intern, vanzarile spectaculoase de automobile, de produse electrocasnice sau de case, cresterea abia stavilita a creditului de consum, banii intrati in tara de la romanii de peste hotare, care, dupa unele estimari, depasesc 3 miliarde de dolari.

Totusi, experienta anilor trecuti, cand minunatele cifre statistice au trecut fara sa lase vreo urma in buzunarele romanilor, indreptateste o intrebare: ce sanse sunt de data asta sa fie altfel? Saptamana trecuta, cel mai tanar roman milionar in dolari, un om de afaceri clujean, a decis sa cumpere combinatul de celuloza si hartie Somes Dej, aflat de cinci ani in reorganizare judiciara.

Pentru care va plati 200 de miliarde de lei, ii va achita datoriile de zeci de miliarde de lei si va face si investitii de 46,2 miliarde de lei. La numai 34 de ani, omul de afaceri roman mai detine nume grele din industria romaneasca - Contactoare Buzau, Sinterom Cluj-Napoca, UZUC Ploiesti, Iasitex Iasi, Chimcomplex Borzesti si Novatex Pitesti.

Sa fie acesta un semn ca, in cativa ani, din topul celor mai bogati romani vor disparea dinozaurii generic numiti pana acum "miliardari de carton"? Greu de spus. Cert este insa ca libertatea de miscare a acestora este din ce in ce mai redusa. Tranzitia care le-a fost favorabila pare sa se fi terminat. Este de ajuns numai sa ne uitam de unde isi trageau seva pana acum miliardarii de carton.

Loc de dat tunuri in procesul de privatizare nu prea mai e. Privatizarea utilitatilor va pune capat si consumului pe datorie niciodata achitata, iar pentru neplata taxelor si impozitelor la buget, drumul pare din ce in ce mai ingust si scurt - cam pana la integrarea in UE. Privatizarea utilitatilor va rezolva si problema arieratelor, careia nimeni nu i-a gasit rezolvare pana acum.

Cu certitudine, proprietarul privat care va veni la Electrica, la Petrom sau la Distrigazuri nu va mai vinde pe datorie. Iar pentru cei care nu vor plati ce au consumat, solutia va fi una singura - executarea silita.

Ceea ce ar putea duce la intrarea in faliment a celor mai multe dintre companiile de stat sau private care au supravietuit pana acum doar datorita cordonului ombilical prin care erau legate la furnizorii de energie fara plata. Daca interventia statului s-a lasat asteptata, pare acum ca in economia romaneasca curatenia a inceput sa se faca de la sine.

Iar cresterea economica are o autonomie din ce in ce mai mare fata de decizia guvernamentala. Sigur, o decizie de genul reducerea dobanzii de interventie a BNR va determina, prin reducerea dobanzilor bancare, o crestere a creditarii economiei, care isi va tura motoarele.

Dar asta nu va insemna, ca in urma cu cativa ani, ca bancile vor da pe ochi frumosi credite, mai ales ca, prin intrarea BERD si IFC printre actionarii BCR, acest risc s-a redus la nivelul celui din economiile occidentale.

Fara a ne amagi ca mecanismele economiei de piata vor functiona atata timp cat nu vor fi privatizate distributiile, unde se concentreaza cea mai mare parte a problemelor din economie, este sigur ca datele problemei s-au schimbat.

Te intrebi: cum de nu creste inflatia in conditiile in care consumul este cel care a determinat in mod decisiv cresterea economica? Fara a ignora interventiile BNR, care lasa pe piata doar atatia bani cat sa nu fie pusa in pericol tinta de inflatie, o explicatie ar fi si competitia pietei interne cu importurile in crestere.

Ceea ce nu poate sa duca decat la produse romanesti mai bune obtinute cu bani si munca mai putina. Competitie, restructurare devin notiuni comune mai ales in limbajul managerilor care nu vor sa dispara de pe piata, iar forcepsul guvernamental devine inutil.

Economia pare ca a trecut la faza in care extirparea salariilor platite la negru, la care recurg chiar firme private de prestigiu, a partenerilor de afaceri rau-platnici, a tranzactiilor care prefera zona gri a economiei se face din interior. Autoreforma. Chiar si asa, drumul pana la normalitate ramane lung si anevoios.

Punctul terminus - protectie sociala din crestere economica si disciplina financiara. Adica atunci cand preocuparea pensionarilor va fi sa reproseze vanzatorului ca sunt cam trecute capsunile, si nu cum sa traiasca de pe o zi pe alta in vreme ce altii se imbuiba din banii statului.


















59 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri