Clauza de monitorizare privind posibilitatea amanarii cu un an, pana in ianuarie 2008, a aderarii la UE a fost deja acceptata de Bulgaria. Clauza va fi aplicata in cazul in care autoritatile de la Bucuresti nu-si indeplinesc angajamentele. O clauza similara a fost deja acceptata de Bulgaria, pentru a putea incheia formal negocierile de aderare.

Potrivit lui Verheugen, citat de BBC, aceasta clauza nu va fi utilizata decat daca rapoartele anuale de monitorizare ale Comisiei Europene atrag atentia asupra unor lipsuri serioase in pregatirile pentru aderare.

Totodata, comisarul european a cerut mai multe eforturi pentru continuarea reformei in Justitie si si-a exprimat ingrijorarea fata de proiectul Autostrazii Brasov-Bors, acordat firmei americane „Bechtel“, pe care intentioneaza sa-l discute si saptamana viitoare in cursul vizitei sale la Bucuresti.

Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, a declarat ca, desi precedentul Bulgariei este important, nu este sigur ca Romania va accepta o astfel de clauza, o astfel de posibilitate urmand sa fie analizata la summit-ul de la Bruxelles care va avea loc in cursul zilei de maine.

Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, a refuzat, la inceputul acestei saptamani, sa promulge cele trei acte normative privind reforma din Justitie, aratandu-se nemultumit de forma in care a iesit din Parlament acest pachet legislativ, de o importanta maxima pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE) in 2007.

Astfel, Iliescu a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, legea de organizare judecatoreasca, pe motiv ca acest act normativ stirbeste din independenta Parchetului National Anticoruptie (PNA).

Toate acestea se intampla intr-un moment in care au mai ramas doar doua saptamani pana la ziua in care Guvernul Romaniei trebuie sa se prezinte in fata UE cu o reforma clara si coerenta in domeniul Justitiei, pentru a convinge ca tara noastra merita sa se alature Europei in 2007.

Dupa ce Parlamentul European a acuzat in termeni duri ineficienta si politizarea Justitiei, oficialii de la Bucuresti s-au angajat ca pana la finele acestei luni sa adopte cele trei legi fundamentale ale Justitiei - legea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), legea de organizare judecatoreasca si statutul magistratilor – dar si sa puna la punct o strategie clara si un plan exact de

implementare a reformei.

Toate cele trei proiecte de lege au plecat de pe masa Guvernului si au fost trimise Parlamentului intr-o forma proasta, criticata atat de reprezentantii Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) cat si de mai multe asociatii de aparare a drepturilor civile, care au reclamat in nenumarate randuri ca, in forma in care au fost adoptate de Executiv, aceste legi nu vor asigura mult dorita

independenta a Justitiei, care va fi viciata in continuare de imixtiunile politice.

Manati de la spate de calendarul aderarii si luati cu alte treburi, deputatii si senatorii au fost aproape absenti, atat la propriu cat si la figurat, de la dezbaterile pe marginea legilor reformei din Justitie, pe care le-au adoptat pe banda rulanta, fara sa le aduca cine stie ce modificari, doar pentru a mai bifa un punct indeplinit pe ordinea de zi.

Chiar si asa, parlamentarii tot au intarziat, in conditiile in care cele trei legi trebuiau sa fi parcurs deja toate etapele pana la data de 1 iunie.

Asa cum s-a angajat fata de UE, Guvernul trebuia sa finalizeze, ieri, si Planul de implementare a reformei din Justitie, dar nici acest punct nu a putut fi indeplinit la timp, atata veme cat legile pe care se construieste acesta nu au primit inca o forma finala. “Reforma Justitiei a ajuns aproape de finalul primei etape, anume stabilirea unui cadru legislativ.

Urmeaza sa trecem la cel de-al doilea pas: implementarea noii legislatii dupa o strategie bine pusa la punct, pe care o vom stabili in functie de forma finala a celor trei legi fundamnetale“, a explicat, ieri, ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu.

De fapt, ieri, cele trei legi, care au plecat de la Parlament cam la fel de proaste cum au ajuns, au aterizat pe masa presedintelui Ion Iliescu, pentru a parcurge o ultima etapa, cea a promulgarii. De unde au plecat inapoi la Parlament, pentru a fi rediscutate.

Nu este prima data cand se intampla asa ceva. In urma cu doua saptamani, ministrul Integrarii, Alexandru Farcas, i-a solicitat presedintelui sa nu promulge legile privind profesiile de medic, farmacist, asistent medical si moasa, pentru ca incalcau o serie de directive europene stabilite prin patru capitole de negociere cu UE deja incheiate de Romania, cum ar fi Libera circulatie a persoanelor.

Intr-un final, s-a constatat ca respectivele proiecte de legi au plecat in aceasta forma neeuropeana de la Guvern, iar Parlamentul le-a lasat nemodificate.

Nu mai departe de ieri dimineata, pachetul legislativ privind protectia copilului si regimul adoptiilor - si acesta de importanta europeana - a trecut prin Camera Deputatilor in aproximativ jumatate de ora, toate legile fiind votate, pe articole, de parlamentari, fara nici un fel de dezbateri.

Iliescu este nemultumit ca PNA va primi banii necesari prin intermediul Ministerului Public, nu direct de la bugetul de stat, cum se intampla pana acum. Presedintele a afirmat ca lipsirea PNA de o adevarata autonomie financiara reprezinta un pas inapoi fata de eforturile facute pana acum.

In treacat fie spus, intarirea rolului PNA in scopul eliminarii marii coruptii este o alta conditie ce trebuie indeplinita de Romania astfel incat aderarea la UE in 2007 sa nu ramana o simpla poveste.

Iliescu a mai cerut Parlamentului sa reexamineze si alte articole ale proiectului de lege, care stabilesc autoritatea ministrului Justitiei in relatiile cu procurorii sau constituirea ca instanta specializata a CSM.

La criticile presedintelui s-au adaugat cele ale presedintelui de onoare al Asociatiei Magistratilor, Viorica Costiniu, care a fost surprinsa ca Ion Iliescu nu s-a aratat ingrijorat si fata de toate bresele legislative ce permit continuarea imixtiunilor politice in Justitie. „Autonomia financiara priveste intregul sistem judiciar, nu numai PNA“, a precizat Viorica Costiniu.

Legile Justitiei nu sunt singurele acte normative necesare armonizarii legislatiei romanesti cu cea europeana care nu au trecut inca de Parlament. Astfel, secretarul Camerei Deputatilor, Tudor Mohora, a declarat, ieri, ca deputatii se vor stradui sa adopte legile UE pana la sfarsitul acestei luni, dar, daca ordinea de zi nu va fi epuizata, este posibila convocarea unei sesiuni extraordinare.

Imediat, Comisia juridica s-a conformat cu modificari de esenta, cu trei voturi pentru, doua impotriva si o abtinere, in ceea ce priveste cererea de reexaminare a legii privind organizarea judiciara, formulata de Administratia prezidentiala.

Premierul Adrian Nastase a afirmat, luni seara, intr-un interviu televizat, ca negocierile cu UE pe marginea capitolului Justitie si Afaceri Interne (JAI) nu pot fi incheiate mai devreme de septembrie-octombrie, fiind trimise catre organismele europene, pana in prezent, peste 350 de intrebari in scopul clarificarii a numeroase chestiuni.

Ramane de vazut daca aceste previziuni ale prim-ministrului se vor indeplini sau incheierea capitoului JAI nu va fi posibila inainte de finalul acestui an, ceea ce va decala data aderarii Romaniei la UE dincolo de 2007.

In seara in care Adrian Nastase facea cunoscuta aceasta stare de lucruri, oficialii de la Sofia anuntau ca Bulgaria a incheiat cu succes si ultimele doua capitole de negociere cu Uniunea Europeana.

Romania, prin ministrul Integrarii, a transmis, ieri, doar un raport privind progresele inregistrate in perioada septembrie 2003-iunie 2004 in pregatirea pentru aderarea la UE, care a fost transmis Comisiei Europene.