Compania italiana ENEL va deveni efectiv actionarul majoritar al societatilor Electrica Dobrogea si Banat dupa ce va achita 36 milioane euro pentru pachetele de actiuni de 24,6a si va majora capitalul societatii cu inca 76 milioane euro.
Platind 36 milioane euro “cash”, pentru o piata formata din 1,4 milioane de consumatori, ENEL a cheltuit pentru fiecare client captiv doar un milion de lei (echivalentul a 25 de euro), suma care, in medie, va fi recuperata in trei luni. Suma de 76 de milioane euro nu va intra in buzunarul statului, ea reprezentind aport la capitalul noii societati, in portofoliul italienilor.
In Europa, in tranzactii similare, pretul este de pina la opt ori mai mare, aproximativ 200 de euro/consumator, spune analistul Florin Petria, redactor-sef al revistei “Piata Financiara”. Acesta considera ca ENEL a facut o afacere deosebit de buna, in timp ce autoritatile romane nu au avut de ales si au fost nevoite sa accepte un pret mic.
Pentru italieni, afacerea este buna pe termen mediu si lung, in conditiile in care Romania se pregateste sa adere la UE, iar consumatorii de curent electric au facturi mici astazi pentru ca au venituri mici. In medie, consumul de curent electric al unei familii nu depaseste 85 kWh, pentru care plateste aproximativ 300.000 de lei.
De altfel, Standard&Poor’s a revizuit ieri perspectiva ratingurilor companiei italiene ENEL de la “negativa” la “stabila” si a confirmat, totodata, calificativele “A plus” si “A-1” atribuite datoriei pe termen lung si, respectiv, pe termen scurt a furnizorului de servicii integrate de electricitate.
“Revizuirea perspectivei reflecta continuarea performantei solide la activitatile principale ale ENEL din sectorul utilitatilor, declinul riscului legat de operatiunile in sectorul telecomunicatiilor si prudenta managementului in privinta achizitiilor”, a afirmat Monica Mariani, analist la Standard&Poor’s.
Ratingurile tin cont, totodata, de pozitia dominanta a ENEL pe piata italiana, sustinuta de operatiunile integrate pe verticala din sectorul electricitatii si din cel al gazelor, precum si de profilul financiar solid.
“Guvernul a negociat la colt”
“Pretul la care s-au vindut primele doua societati de distributie Electrica arata vulnerabilitatea economiei romanesti si cit costa intirzierea unui astfel de proces”, crede analistul Florin Petria. Prima privatizare din sectorul energetic trebuia incheiata de anul trecut.
“Pentru ca termenele s-au aminat, s-a ajuns in situatia in care guvernul a fost nevoit sa negocieze la colt: cu un singur ofertant si sub presiunea organismelor financiare internationale. Nu au avut alternativa. Practic, aceste doua distributii au fost sacrificate”, explica Petria. Acest lucru a fost recunoscut indirect si de directorul general al Electrica, Silviu Lucian Boghiu.
Acesta a declarat, la inceputul saptaminii, ca nici una dintre societatile Electrica nu va mai fi privatizata sub presiunea organismelor financiare internationale.
Din pacate insa, rezultatul acestei prime tranzactii va avea influenta si asupra celorlalte privatizari in distributia de energie, desi parametrii economici - numarul de clienti, bonitatea acestora sau vinzarile - situeaza Electrica Banat si Dobrogea inaintea altor societati regionale Electrica, crede Petria.
Nici un alt investitor nu va fi dispus sa plateasca, de exemplu, de cinci ori mai mult decit ENEL, pentru o alta distributie romaneasca.
Din 2005, cine nu plateste nu va mai fi iertat
Privatizarea primelor doua societati de distributie nu va fi resimtita de consumatori prin pret, acesta fiind in continuare reglementat la nivel national, deci unic pe intreg teritoriul tarii. Investitorul italian va obtine venituri din tariful de distributie, negociat cu ANRE, inclus in pretul final.
Desi nu va putea interveni asupra pretului platit de consumatorii de energie electrica, ENEL a anuntat deja prima masura pentru a-si asigura incasarile la termen. Abonatii rau-platnici vor ramine, dupa 1 ianuarie 2005, fara curent electric daca nu garanteaza furnizorului ca dispun de bani pentru doua luni de consum.
Electrica Banat si Dobrogea au de recuperat de la datornici circa 5.000 de miliarde lei, printre cei mai mari restantieri numarindu-se combinatele metalurgice deservite, dar si regii de apa potabila.
