Guvernul a semnat, ieri, cu IBM un acord referitor la utilizarea sistemului de operare Linux pentru calculatoarele din administratie. Initiativa in sine este laudabila, in conditiile in care Linux este gratuit, iar majoritatea specialistilor il considera mai sigur si mai performant. Romania urmeaza astfel exemplul a peste 75 de tari, printre care cea mai mare parte a membrilor Uniunii Europene.
Greu de inteles este insa de ce aceasta masura vine la doar doua luni dupa ce pentru administratie au fost cumparate licente, pentru 50 de milioane de dolari, de la compania americana Microsoft. Practic, Guvernul alege acum sa accepte gratuit solutii informatice dupa ce deja a dat bani... concurentei.
In cazul unui calculator dotat cu Windows si Office, licentele costa aproape 1000 de dolari fata de zero in cazul Linux. Din punct de vedere al compatibilitatii, singurul dezavantaj al Linux este ca nu poate rula atat de multe... jocuri.
Ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, a invocat la semnarea acordului principiul neutralitatii tehnologice. Acest principiu se refera insa la libertatea de alegere a fiecarui jucator de pe piata, nu la utilizarea de catre administratia publica a mai multor solutii pentru aceeasi problema.
Tranzitia de la sistemele Microsoft (Windows) la Linux au facut-o rand pe rand tari ca Germania, Australia sau Africa de Sud (integral) si majoritatea tarilor europene, la sugestia Comisiei Europene (partial). Acestea cumparasera deja licente Microsoft de multi ani si s-au gandit sa renunte la ele pentru a reduce costurile.
Tarile emergente, care o buna bucata de vreme au folosit in administratie, ca si Romania, licente pirat, cum ar fi India sau China, au preferat sa opteze direct pentru varianta Linux.
In afara de argumentul pretului si de argumentele tehnice, guvernele care au selectat Linux au spus ca prefera sa nu fie dependente de o anume companie privata sau chiar, intr-o nota paranoica, s-au temut de eventuale capcane informationale ale sistemului.
Linux este folosit chiar si de Guvernul Statelor Unite, in cateva sectoare-cheie, printre care Departamentul Apararii, Administratia Federala a Aviatiei si Biroul de Statistica.
Sustinatorii Windows sustin ca licentierea contra cost incurajeaza cercetarea in domeniul software si presupune o responsabilitate sporita din partea furnizorului de servicii. Cu toate ca oricare dintre optiuni poate fi sustinuta cu argumente, folosirea amandurora tradeaza duplicitatea cu care Guvernul ne-a obisnuit deja.
Compania americana Microsoft se afla in proces la Comisia Europeana pe teme de monopol. Comisia a amendat Microsoft cu 600 de milioane de dolari si a solicitat companiei sa vanda o versiune Windows care sa nu restrictioneze competitia producatorilor independenti de software.
Tot Comisia Europeana este cea care a solicitat un studiu referitor la oportunitatea folosirii sistemului de operare Linux in administratiile din viitoarea Europa unita.
Pe de alta parte, Microsoft a contraatacat incercand sa incheie acorduri bilaterale avantajoase cu tarile europene, printre care si Romania. Potrivit unui raport recent al International Data Group (IDG), Microsoft a infiintat o organizatie insarcinata cu „influentarea deciziilor de cumparare de tehnologie ale guvernelor“.
Microsoft a admis ca guvernul este cel mai mare client din fiecare tara si ca influenteaza in mare parte decizia de cumparare a altor clienti. Conform analistului IDC Dan Kusnetsky, daca Linux va deveni un model pe scara larga, Microsoft s-ar putea destrama.
„Microsoft este o companie foarte puternica si va urmari activ un competitor, chiar daca din exterior nu se vede vreo amenintare“, a comentat Kusnetsky.
