Sub spectrul protestelor abatut asupra orasului Istanbul, cu trei cetateni amenintati cu decapitarea dincolo de frontiera de sud-est si cu un val de atentate cu bomba pe parcursul ultimelor doua saptamani, Turcia isi deschide, astazi, portile pentru liderii Aliantei Nord-Atlantice, dornici sa discute despre viziunea schimbarii si despre noul rol al NATO in lume, dar constienti ca viitorul
organizatiei incepe din locul cel mai lipsit de perspective al mapamondului, Irak.
Summitul ce va avea loc astazi si maine la Istanbul, reunindu-i pe cei 26 de lideri ai Pactului Nord-Atlantic, are o agenda pe cat de incarcata, pe atat de dificila. Prima reuniune de acest fel dupa extinderea Aliantei cu sapte noi membri, inclusiv Romania, in primavara acestui an, trebuie sa rezolve o serie de probleme, pentru care se intrevad extrem de putine solutii.
Rolul NATO in Afganistan, posibila implicare activa in Irak, planurile americane si europene pentru stabilizarea si democratizarea Orientului Mijlociu anunta doua zile cat se poate de tensionate, marcate in continuare de divergentele interne ce au precedat razboiul anti-Saddam de acum un an, indiferent de spiritul reconcilierii etalat in ultimele zile de SUA si de partenerii sai de dialog de pe
vechiul continent.
Convorbirile au loc intr-un moment extrem de sensibil in evolutia situatiei din Irak, tara unde SUA doresc o implicare semnificativa a NATO dupa transferul de putere in mainile noilor autoritati de la Bagdad, la sfarsitul acestei luni.
Sute de oameni si-au pierdut viata intr-un lant de atentate in toate colturile Irakului, pe parcursul ultimelor zile, atentate insotite cu luari repetate de ostatici, culminand, sambata, cu rapirea a trei cetateni ai tarii ce gazduieste summitul NATO.
Asa cum au facut si in recentul caz al ostaticului sud-coreean, militantii al-Qaeda au amenintat cu decapitarea celor trei turci daca Ankara nu isi retrage toate trupele din Irak in 72 de ore. Altfel spus, inainte de incheierea summitului NATO.
In aceste conditii, la summitul SUA-UE, desfasurat vineri in Irlanda, partile au anuntat ca vor sustine pe deplin viitorul Guvern irakian, ce va prelua puterea la 30 iunie. Sprijinul comun a fost prezentat drept un moment crucial, ce pune capat „oficial“ neintelegerilor transatlantice din ultimul an.
Cu toate acestea, la o reuniune preliminara a NATO, la nivel de ambasadori, America si aliatii sai europeni nu au reusit sa ajunga la un acord pe masura dorintelor Administratiei de la Washington, limitandu-se la un proiect de acord de pregatire in comun a fortelor armate irakiene.
Nici un cuvant despre desfasurarea de trupe NATO in aceasta tara, asa cum nu s-a discutat nici despre adevarata criza logistica si tactica pe care Alianta ar suferi-o, potrivit observatorilor militari internationali, in Afganistan, prin incapacitatea tarilor aliate de a pune la dispozitia organizatiei suficiente trupe si echipamente pentru a sustine asemenea operatiuni.
Problema irakiana nu este singulara. Masurile de securitate exceptionale luate de organizatorii turci in urma protestelor antiamericane si a atentatelor din ultima vreme tin, parca, sa contrazica aprecierile exprimate de presedintele SUA, George W. Bush, in cadrul vizitei sale oficiale la Ankara din ultimele doua zile, cand a prezentat Turcia drept un model de democratie musulmana.
Model care, din punct de vedere al UE – deci, si al majoritatii statelor membre ale Uniunii - nu convinge inca.
Toate aceste probleme transforma summitul intr-o piatra de incercare pentru toti cei 26 de aliati, dar in special pentru cei sapte admisi in primavara, care si-ar fi dorit, la Istanbul, sa discute mai degraba despre eventuale garantii ca o Alianta Nord-Atlantica stabilizata si cu un rol bine definit si va continua „politica usilor deschise“, de extindere spre Rasaritul ex-sovietic.
