Constructia de autostrazi le aduce in general beneficii proprietarilor pe ale caror terenuri se vor construi acestea. Ei pot obtine initial un pret bun de la stat, iar apoi isi pot valorifica terenurile alaturate autostrazii necesare spatiilor de servicii.
In cazul controversatei Autostrazi Bors-Brasov, insa, statul a instituit o exceptie, prin care ii priveaza pe proprietari de acest din urma drept. Latimea suprafetei ce urmeaza sa fie cumparata sau expropriata este de 60 de metri, adica fasii de 15 metri de-o parte si de alta a autostrazii, a carei lungime efectiva ar urma sa fie de numai 30 de metri.
Nu la fel s-a procedat in cazul Autostrazii Bucuresti-Constanta.
Administratia Nationala a Drumurilor a evitat sa ne precizeze latimea luata in posesie.
„In functie de zona, latimea terenului utilizat la construirea autostrazii poate fi mai mare sau mai mica, in functie de studiul de fezabilitate“, ne-a declarat directorul Mihail Basulescu, care a confirmat latimea de 60 de metri a traseului Brasov-Bors, dar a spus ca nu stie care ar fi aceasta pe relatia Bucuresti-Constanta.
Primarii comunelor de pe traseu ne-au indicat insa cu precizie ca aceasta a fost de numai 38 de metri si ca a fost extinsa ulterior la 42 de metri, conform normativelor europene. Zonele laterale de protectie sunt de numai 6 metri, iar cei care vor sa isi construiasca benzinarii sau popasuri trebuie sa negocieze cu proprietarii.
Constructia se poate face, evident, in baza unei autorizatii, dar beneficiarii drepturilor sunt detinatorii terenului.
Situatia creata in cazul Autostrazii Bechtel este posibila din cauza lipsei din Legea exproprierii a unor criterii clare, care in alte tari sunt prezente. Avocatul Radu Arsenie, reprezentant al Asociatiei Proprietarilor Deposedatilor Abuziv de Stat, ne-a declarat ca proprietarii sunt obligati sa cedeze terenurile in parametrii prevazuti de studiile de fezabilitate ale constructorului.
Pana una-alta, studiul de fezabilitate al Bechtel nu a fost facut inca public, astfel ca, in eventualele procese de expropriere, statului i-ar lipsi proba decisiva.
Diferenta de 20 de metri intre cele doua autostrazi inseamna o cheltuiala suplimentara de aproximativ 20 de milioane de dolari la buget, in conditiile in care pretul oferit va fi apropiat de cel vehiculat, adica doi dolari pe metru patrat.
Investitia din banii publici va fi, ce-i drept, recuperata repede, in urma licitatiilor de atribuire a spatiilor de servicii, pe care le vor organiza si juriza functionarii publici.
