Mircea Geoana, ministrul roman de externe, a declarat, luni, ca autoritatile romane au primit, in urma cu cateva zile, o parte din documentele promise (unele in limba engleza, altele in ucraineana) legate de constructia canalului Bastroe din Delta Dunarii, pe care le-au transmis si Uniunii Europene.
Acest pas, facut de Ucraina cu mare intarziere, este important in conditiile in care, in urma cu aproximativ doua saptamani, o delegatie formata din experti si oficiali romani s-a deplasat la Kiev pentru a purta o noua runda de negocieri pe tema canalului Bastroe, dar fara a beneficia, totodata, de documentele ucrainene pe baza carora urmau sa aiba loc discutiile.
Conform prevederilor dreptului international aplicabil, informatiile trebuiau sa fie puse la dispozitia partii romane inca dinaintea desfasurarii rundei de negocieri si trebuiau transmise in limba engleza. Dar, potrivit MAE roman, documentele au parvenit dupa cateva saptamani, iar cea mai mare parte din acestea a fost trimisa in limba ucraineana.
Analistii romani avertizeaza
"Vom incuraja crearea unui grup de experti independenti pentru realizarea unui studiu de impact ecologic si economic asupra zonei si speram ca lucrarile la canal sa nu demareze decat dupa ce vom avea acest studiu", a afirmat Geoana.
Mai multi analisti politici apreciaza, totusi, ca interesele geopolitice ale Ucrainei, care au constituit punctul de pornire a constructiei canalului Bastroe, sunt mai vaste decat se releva la nivel declarativ sau in documentele oficiale, acestea depasindu-le chiar si pe cele economice.
Astfel, daca Romania va permite Kievului sa finalizeze lucrarile de constructie la canalul ucrainean maritim Dunare – Marea Neagra, risca transferul controlului asupra gurilor fluviului catre statul ucrainean.
Relatii romano-ucrainene «agitate»
Ministrul de externe a precizat, totusi, ca relatiile cu Ucraina au fost "agitate" in ultimele luni si ca exista anunturi publicate de autoritatile de la Kiev pentru inceperea lucrarilor la iesirea catre mare, la finalul lunii august, dar Romania va continua sa fie activa pentru ca "lucrarile de substanta" sa nu continue, mentinand subiectul in atentia opiniei publice internationale.
Au existat studii de impact ucrainene si internationale, inclusiv unul al Conventiei de la Berna, care se ocupa de protectia mediului, dar pozitia Romaniei este identica cu cea a UE: un studiu de impact independent si profesionist este indispensabil, a precizat seful diplomatiei romane.
El a adaugat ca spera ca, in cele din urma, si Kievul, dincolo de atmosfera preelectorala, sa inteleaga ca o astfel de problema nu este doar una nationala, ci reprezinta o preocupare europeana. Romania a ridicat problema in toate instantele europene, pentru ca grija fata de Delta Dunarii trebuie sa treaca dincolo de interesul ingust national sau interesul economic, a precizat ministrul.
Primele efecte ale distrugerii Deltei
In Delta Dunarii au aparut primele efecte tragice ale demararii lucrarilor de constructie a canalului Bastroe, a anuntat presedintele Centrului local ucrainean de consultanta ecologica, Serghei Saparenko. El a aratat ca mii de pui de chira au murit in ouale neeclozate, din cauza ca zgomotul produs de utilajele si masinile de excavare au deranjat cuibaritul coloniilor.
Societatea Ornitologica Romana si-a exprimat, intr-un comunicat, ingrijorarea fata de ceea ce a numit "inceputul unui dezastru ecologic", ce pune in pericol biodiversitatea zonei, si apreciaza ca daca lucrarile vor continua, rezervatia biosferei Delta Dunarii ar putea pierde in aceasta toamna statutul de site Unesco.
Acest canal, care ar permite Ucrainei sa aiba acces navigabil la Marea Neagra, de la Dunare, va trece pe o portiune de cativa kilometri prin rezervatia naturala a Deltei Dunarii, inscrisa in patrimoniul UNESCO. Canalul va avea o lungime totala de 160 de kilometri si ar urma sa fie dat in folosinta la sfarsitul anului.
