"Furand" o mare parte din apa Dunarii, Bastroe va seca izvoarele ce mentin in viata padurea Letea si va sectiona reteaua de "vase coronare" ce iriga lacurile cu peste, pasari si stuf, inima Deltei.

Agresiunea brutala asupra naturii nu pare a-i deranja prea tare pe ucrainenii care n-au legatura cu lumea academica, desi biotopul deltaic este afectat in aceeasi masura si in stanga, si in dreapta bratului Chilia. Sigur, societatea din Ucraina e departe de standardele democratice europene. Puterea de la Kiev se afla la final de mandat.

Cum tunurile de pe ultima suta de metri trag comisioanele drept la tinta, orice santier e bun.

Unde mai pui ca Bastroe adauga si putin nationalism in ecuatie: "De ce sa-i lasam pe romani sa ne jupoaie, cu taxele pe care le incaseaza de la navele noastre care trec pe Sulina?" Evident ca s-ar putea replica: primii care vor suferi sunt locuitorii Deltei, fie cei care traiesc in Ucraina, fie cei din Romania, care sunt, in majoritate, tot de etnie ucraineana.

Un dialog pe aceasta tema nu a avut insa loc, liderii estici fiind obisnuiti cu ordinele, nu cu discutiile. Cu totul alta este situatia in Romania. Chiar si cand nu e interesat direct de probleme abstracte, ca "mediu, ecologie, planeta", publicul intuieste imensul potential turistic si economic al Deltei.

Fie ca le-a vazut la televizor, fie ca le-a sters de praf, muncind la negru, romanul a intrat in contact cu masinile de facut bani care sunt castelele sau catedralele Europei. Noi avem Delta, care, din studiile efectuate de experti englezi, ne-ar putea aduce doua milioane de turisti, anual.

Deja, fata de anul trecut, numarul vapoarelor austriece care vin in croaziera la Tulcea a crescut de patru ori. Iar capacitatea navelor folosite s-a dublat! Un atentat care sa blocheze fluxul turistilor ar avea efecte nu doar la Sf. Gheorghe, ci si la Satu Mare: Delta se "vinde" bine in circuit, la pachet cu Cimitirul Vesel din Sapanta.

Iata ca autoritatile ucrainene au comis un atentat cu draga, nu cu bomba. Au murit pelicani si egrete, ca urmare e putin probabil sa urmeze cine stie ce sanctiuni. Institutiile transnationale de protectie a mediului si-au dovedit, pana acum, ineficienta. Daca Ucrainei nu-i pasa de parerea europenilor nici cat de un starc fara cuib, nimeni nu are cum s-o opreasca.

De fapt, n-ar trebui sa ne miram ca ucrainenii vor sa sece balta, definitiv, pentru un kil de peste pe care sa-l manance o data. La fel au facut si romanii, pe timpul lui Ceausescu. Mica Delta dintre Galati-Cotu Pisicii si Somova-Tulcea a fost secata si "redata agriculturii".

Dupa doi ani de productii-record, terenurile saraturate abia de ofera cativa stiuleti de papusoi economiei de subzistenta. Cu toate astea, nici pana in prezent nu s-au facut eforturi pentru reintoarcerea zonei in circuitul natural. Agricultura socialista a deturnat si zeci de mii de hectare din Delta. Renaturarea lor costa destui bani.

Continuand opera lui Ceausescu, specialistii Ministerului Agriculturii au ignorat in acest an finantari de 30 de milioane de euro, de la Banca Nordica de Investitii. Atentie, vorbim de Ministerul Agriculturii din Romania, nu de cel din Ucraina.

Un proiect de 4 milioane de dolari, tot din surse nerambursabile, ar fi asigurat supravegherea electronica a Deltei, de la fluxul de apa prin canale pana la traficul barcilor pescaresti. Am fi putut scapa de braconaj, dar am fi avut si argumente privind "furtul" de apa, prin Canalul Bastroe.

Acelasi minister (romanesc) al Agriculturii, care a girat o perioada si problemele de Mediu, a reusit sa intarzie procedurile, pregatindu-se temeinic sa piarda fondurile Bancii Mondiale. Tot romani sunt si cei care conduc judetul Tulcea.

La inceputul anului, ei s-au gandit serios, mergand pana la studii de fezabilitate, sa construiasca o sosea pe bratul Sulina, proiect cu un impact la fel de nociv ca si Bastroe. Sa nu uitam nici ca, pentru a omori becate, nu e nevoie neaparat de o draga sau de un excavator. Barcile carora li se permite, in Romania, intrarea pe canale, au motoare la fel de puternice.

Primarul Mazare, inainte sa-si taie cu elicea prietena de-o seara, cine stie cate cuiburi n-o fi devastat, gonind cu o suta la ora pe Lacul Uzlina. Incidentul de acum doi ani a fost deja uitat, dar sute de smecheri cu iahturi la fel de tari brazdeaza, la propriu, malul ghiolurilor.

O reglementare care permitea accesul in Rezervatie doar a barcilor cu motoare electrice, lasand Dunarea, vitezomanilor, a fost ingropata in sertar, la... Ministerul Agriculturii si Mediului.

Chiar daca, in ultimii ani, Romania a reusit performanta de a dubla populatia piscicola in Delta si de a recupera specii considerate definitiv pierdute, avem inca multe asemanari cu ucrainenii in ceea ce priveste dispretul pentru Mediu. De aceea, s-ar putea gasi o solutie de compromis in problema Bastroe. Singurul argument solid al Kievului e de natura economica.

Ucraina sustine ca plateste anual Romaniei 20 de milioane de euro pentru a folosi Canalul Sulina. Suma e ridicol de mica, in comparatie cu pagubele economice sau biologice produse de Bastroe. A le acorda un "imprumut" ucrainenilor, pana vor ajunge si ei sa vada adevarata bogatie a Deltei, ne-ar costa mai putin decat fondurile nerambursabile pierdute de autoritatile romane in 2004.

Scutirea de taxe pentru navele ucrainenilor ar mai putea insemna si inceputul unei frumoase prietenii. Vrand-nevrand, nu putem pastra Delta decat impreuna.