Fara indoiala, tendintele sunt usor de identificat. In ciuda titlului de mai sus, eu nu ma hazardez sa afirm ca Alianta D.A. va castiga alegerile parlamentare. Pana atunci, mai sunt cateva luni, iar partidele pot face si prostii si pot inregistra si performante, in raport cu propriile strategii electorale. Dar tendintele sunt concludente.

Si din acest punct de vedere, se poate afirma precis ca PSD pierde puncte in mod constant, ajungand de la aproape 43 la suta in decembrie 2002, la 28,9 la suta acum (din total esantion) si la 35,9 la suta daca ii excludem pe cei care nu voteaza si pe indecisi. In schimb, Alianta D.A. creste, iar ritmul este ceva mai alert decat scaderea PSD.

Din luna octombrie 2003 si pana acum, cand are 34 la suta si respectiv 42,2 la suta - daca ii excludem pe cei care nu voteaza si pe indecisi - PNL impreuna cu PD aproape si-au dublat scorul. Si atunci, se pune intrebarea cine pierde. Toate celelalte partide, in frunte cu PRM, care a ajuns la doar noua la suta si respectiv 11,2 la suta.

Ce se ascunde in spatele acestor cifre, care pana la alegeri vor cunoaste o serie de corecturi?

Vom afla doar daca facem ceea ce, de obicei, din lipsa de spatiu, presa omite sa faca. Cu alte cuvinte, vom lua in calcul si tabelele, aparent cele mai plicticoase, ale Barometrului Opiniei Publice. Cele care se refera la increderea populatiei in prezent si viitor si la caracteristicile bazinelor electorale pe care se sprijina diferitele formatiuni.

Inainte de a intra in detalii, voi explica de ce este importanta o asemenea operatie. Daca cetatenii sunt dezamagiti de viata pe care o duc sau de performantele economiei romanesti, atunci este limpede ca, instinctiv, ei vor vota pentru o schimbare. Pentru o alternanta.

In al doilea rand, daca un partid, chiar cu scor ridicat, are un electorat din ce in ce mai batran sau din ce in ce mai slab pregatit profesional sau din ce in ce mai rural, atunci prognoza de intrare in picaj poate fi lansata fara riscuri prea mari.

Cum stam la capitolul imagine despre Romania? 46,6 la suta dintre cetateni considera ca directia este gresita, in timp ce numai 44,7 la suta afirma ca directia e buna. Cat priveste evolutia situatiei economice, 77,2 la suta considera ca este la fel si chiar mai proasta, in timp ce numai 20,1 la suta considera ca este ceva mai buna fata de acum un an.

Sunt majoritari, cu 54,4 la suta, si cetatenii care nu sunt prea multumiti sau sunt foarte nemultumiti de nivelul de trai, cei multumiti reprezentand doar 20,8 la suta. Cred ca am furnizat suficiente cifre de natura a explica de ce populatia doreste o alternanta la putere.

Nu numai ca o doreste, dar o si asteapta, cu speranta, pentru ca, iata, nu mai putin de 84,5 la suta cred ca peste un an, deci dupa alegeri, situatia nu se va deteriora, ci chiar se va putea imbunatati.

Iar acum sa ne uitam la bazinele electorale. Daca vorbim despre optiunile de vot la parlamentare, va trebui sa obsevam ca, atat in cazul PSD, cat si in cazul PRM, asistam la o degradare - daca se poate spune asa - a electoratului. Ambele partide, in scadere, au simpatizanti cu ponderea cea mai mare in varsta de peste 60 de ani, spre deosebire de D.A.

, unde 42,7 la suta sunt cetateni cuprinsi intre 30 si 44 de ani. In timp ce PRM si PSD sunt localizate cu prioritate in zona rurala, Alianta D.A. domina orasele mari si mijlocii. Aceeasi situatie in privinta educatiei si statutului social. PSD si PRM inregistreaza pierderi semnificative de simpatizanti cu pregatire liceala, post-liceala si superioara, cu statut social inalt sau mediu.

Asemenea realitati sunt indicatorul cert al unor involutii sub aspectul prizei si succesului electoral. Daca PSD si PRM nu reusesc, in intervalul scurt de timp care a mai ramas, sa adopte strategii de natura a recupera electoratul activ, atunci insuccesul la alegeri al celor doua partide este garantat. Indicatorul cantitativ, care arata ca D.A.

are sase procente mai mult decat PSD, este mai putin semnificativ si alarmant decat datele calitative la care m-am referit mai sus.

Iar daca am dreptate, acest rationament va fi confirmat la prezidentiale unde, in mod surprinzator, constatam ca electoratul lui Adrian Nastase, ceva mai numeros decat al lui Stolojan, este mult imbatranit, ponderea cea mai semnificativa avand-o persoanele in varsta de peste 60 de ani, cu maximum opt clase si cu venituri medii si scazute.