UE cere Ucrainei incetarea lucrarilor la canalul Bastroe

de Ana Maria Nitoi     Gardianul
Vineri, 6 august 2004, 0:00

Prodi-Kuchma

Directia Generala pentru Mediu a Comisiei Europene, in calitate de presedinte al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, a solicitat autoritatilor ucrainene sa inceteze constructia canalului Bastroe, pana cand obligatiile internationale vor fi indeplinite, precizeaza presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi.

Intr-o scrisoare transmisa, la inceputul acestei saptamani, premierului Adrian Nastase, Romano Prodi arata ca Margot Wallström, comisarul european pentru probleme de mediu, impreuna cu serviciile de specialitate ale Comisiei au intrat, deja, in contact cu autoritatile ucrainene referitor la problema construirii canalului Bastroe, intre fluviul Dunarea si Marea Neagra.

Cu aceasta ocazie, Prodi i-a multumit premierului roman pentru scrisoarea trimisa in 3 iunie, adresata si comisarului european pentru extindere Günther Verheugen, cu privire la construirea, de catre Ucraina, a canalului Bastroe.


Comisia pentru Mediu: Impact negativ

Comisia Europeana si-a exprimat ingrijorarea cu privire la evaluarile de impact asupra mediului, care, la o prima examinare, s-au dovedit insuficiente, si a solicitat informatii suplimentare despre construirea canalului si consecintele pe care aceasta le-ar putea avea, se arata in scrisoare.

"Suntem in asteptarea unui raspuns din partea autoritatilor ucrainene", precizeaza Romano Prodi, adaugand, in final, ca Directia Generala pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene a solicitat autoritatilor ucrainene sa inceteze constructia canalului pana cand obligatiile internationale care impun demararea de consultari vor fi indeplinite.


Motivele economice nu sunt viabile

Continuarea lucrarilor pentru construirea canalului ucrainean de mare adancime pe bratul Bistroe constituie un subiect fierbinte, in contextul in care efectele negative asupra faunei si florei din Delta Dunarii au inceput deja sa fie observabile.

Dar trebuie amintit ca principalele motive invocate de autoritatile de la Kiev sunt cele economice: in momentul de fata, navele ucrainene trebuie sa foloseasca bratul romanesc Sulina.

Potrivit oficialilor ucraineni, noul canal ar aduce venituri Kievului, deoarece nu ar mai trebui sa achite taxele percepute de autoritatile romane.

In plus, Ucraina vrea sa propuna taxe de trecere inferioare celor romanesti si va incerca sa atraga pe "canalul sau" si nave straine.

Cu toate acestea, interesant este ca argumentul economic ucrainean nu este viabil si, deci, nu este acceptat de oficialii de la Bucuresti, pentru ca in decursul anului trecut, doar 23 de nave ucrainene au utilizat bratul navigabil Sulina, adica doar 4% din traficul total.


Kucima ofera informatii contradictorii

Pe de alta parte, presedintele ucrainean Leonid Kucima a declarat ca lucrarile la canalul, care dateaza inca din 1956 se efectueaza doar pe o lungime de trei kilometri.

Dar probabil ca seful statului ucrainean s-a referit la faptul ca, doar in prezent, lucrarile se realizeaza pe o portiune de trei kilometri, pentru ca daca se va finaliza constructia la canalul Bastroe, acesta va avea o lungime de aproximativ 160 de kilometri.

"Romania nu se afla in postura de a comenta, deoarece dispune de trei canale in Delta Dunarii cu o lungime de 80 de kilometri si deverseaza toate deseurile de la minele de carbune, poluand apele", a continuat Kucima, criticand autoritatile de la Bucuresti.


Canal de Ziua Independentei

Oleksandr Motik, adjunctul ministrului ucrainean de externe, a afirmat ca prima etapa a "reconstructiei" canalului (care a devenit inutilizabil acum zece ani), pe o lungime de 168 de kilometri, se va incheia la 24 august, de Ziua Independentei Ucrainei. Acest segment necesita investitii de 14,8 milioane de dolari si pe el vor putea circula nave cu pescajul de 5,85 metri.

12 zone de la intrarea canalului spre Marea Neagra trebuie adancite.

Al doilea stadiu al constructiei costa 25,7 milioane de dolari si va face acest canal navigabil pentru vasele cu pescajul de 7,2 metri. Canalul reconstruit va prelua, deci, 65% din navele de marfuri care se deplaseaza, in prezent, pe Canalul Sulina, datorita tarifelor mai reduse si a distantei mai mici pana la porturile ucrainene.


WWF: Ucraina a ales cea mai distructiva cale

Pe de alta parte, World Wildlife Fund (WWF/Organizatia Mondiala pentru Protectia Mediului), o organizatie ecologica foarte importanta la nivel international, care, inca de la anuntarea inceperii lucrarilor la Bastroe, a criticat aspru Guvernul ucrainean, a cerut de curand anularea imediata a planurilor pentru construirea canalului de mare adancime.

WWF, in colaborare cu alte organizatii romanesti si internationale, a oferit, totodata, propuneri alternative Guvernului de la Kiev, iar cu toate acestea, se afirma, intr-un comunicat de presa, ca Ucraina sustine optiunea care implica cel mai mare impact ecologic distructiv.

Canalele romanesti vor fi secate de Bastroe

Dar proiectul ucrainean din Delta Dunarii starneste temeri si printre pescarii romani, care considera ca "daca ucrainenii construiesc canalul, asta inseamna ca toata apa din Delta se va duce inspre acel canal".

"Iar fara apa, nu vor mai exista nici pesti", spun pescarii. Temerile pescarilor sunt impartasite si de Virgil Munteanu, guvernatorul roman al rezervatiei Delta Dunarii, care a declarat ca "un canal atat de adanc cere multa apa. Echilibrul hidrologic al regiunii va fi bulversat.

Potrivit estimarilor noastre, canalul va reduce considerabil debitul Dunarii si tot ecosistemul risca sa fie perturbat".


Mii de pasari moarte, victime ale proiectului

Asociatiile si organizatiile ecologice romanesti si straine atrag atentia asupra faptului ca lucrarile la canalul Bastroe ar fi facut deja victime. Mai multe mii de exemplare dintr-o specie de randunica de apa din colonia de pasari de pe bancurile de nisip Ptichya, de langa estuarul Bastroe ar fi plecat deja din delta, din cauza zgomotului produs de santierul pentru adancirea canalului.

Ecologistii au descoperit, de asemenea, alte mii de oua abandonate ale aceleiasi specii. Acesta este primul, dar nu si ultimul rezultat tragic al lucrarilor de dragare intreprinse la canalul ucrainean, de catre firma Moebius, contractata de Ministerul Transporturilor din Ucraina. Zgomotul generat de lucrari se aude pe o raza de 5-7 kilometri.

Reprezentanti ai Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii si ai altor trei organizatii au inregistrat moartea coloniilor de chira de mare (1.400 de cuiburi descoperite doar pana la jumatatea lunii iunie – date oferite publicitatii in urma cu o saptamana).


Taieri masive de copaci

Aceasta situatie contrazice, astfel, afirmatia optimista a lui Konstantin Griscenko, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, conform careia "construirea canalului spre Marea Neagra prin Bastroe nu afecteaza echilibrul ecologic al Dunarii".

Iar cele doua companii contractate sa efectueze lucrarile la canal, Delta Pilot si Moebius, se folosesc de aceasta pozitie oficiala a Ucrainei, care le ajuta sa distruga si mai puternic biosistemul.

Astfel, un reprezentant al companiei Delta Pilot a anuntat, in urma cu doua saptamani, ca, in prezent, se efectueaza taieri masive de copaci pentru a incepe consolidarea malului canalului.


Delta Dunarii poate pierde statutul UNESCO

Punctul National Focal din cadrul Forumului de Mediu al Dunarii atrage atentia ca, daca pana in luna octombrie, operatiunile de construire a canalului si distrugerea rezervatiei vor continua, Delta Dunarii risca sa-si piarda statutul UNESCO de rezervatie a Biosferei.

Organizatia avertizeaza, astfel, ca aceasta va fi lovitura finala, iar Guvernul de la Kiev si sectorul de afaceri vor avea libertatea sa desfiinteze rezervatia si sa-i foloseasca teritoriul in scopul afacerilor.

Inscrisa in patrimonial mondial UNESCO din 1991, Delta Dunarii se intinde pe mai mult de 5.000 de kilometri patrati. Lacurile si insulitele acoperite de trestii adapostesc peste 500 de specii de pasari si de pesti, o mare parte protejate, printre care si cea mai mare colonie de pelicani din Europa.

De aici vine si insistenta autoritatilor romane in a cere un studiu independent si profesionist asupra impactului pe care il va avea constructia acestui canal asupra ecosistemului Deltei.

"Cat timp nu se va realiza acel studiu, noi vom continua sa tragem semnalul de alarma", a avertizat recent seful diplomatiei romane, Mircea Geoana. Zona Bastroe este, de asemenea, habitat al aproximativ 4.000 de specii de plante si animale, multe dintre ele endemice in regiunea Deltei Dunarii.


Scurt istoric al demararii lucrarilor

La sfarsitul anului 2001, ministrul ucrainean al transporturilor a demarat lucrarile privind indepartarea malurilor care inchid estuarul Bastroe din Delta ucraineana a Dunarii.

In iunie 2002, Ministerul de Externe de la Kiev a finalizat propunerea de proiect: 5.600 hectare de teren, inclusiv estuarul Bastroe, vor fi retrase din rezervatia Biosfera Delta Dunarii si intrebuintate pentru canal.

In pofida avertizarilor specialistilor de mediu cu privire la impactul ecologic negativ al unui astfel de proiect, Ucraina a retras canalului Bastroe statutul de zona cu regim de protectie ecologica integrala, pentru a fi transformat in zona economica sau pentru a fi declarat zona de interes national-strategic.

In iunie 2003, printr-o hotarare a Consiliului National pentru Securitatea si Apararea Ucrainei, se precizeaza ca trebuie sa se asigure de catre Cabinetul de Ministri cele mai bune variante ale canalului navigabil de adancime Dunare – Marea Neagra, "de a crea in mod experimental un canal navigabil", iar Academia Nationala de Stiinte a Ucrainei trebuie sa conceapa, in trei luni, un program

de observare a evolutiei complexului natural.



















62 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri