Bruce Jackson:

O interventie militara ar fi un dezastru pentru Moldova

de Camelia Muntean     Gardianul
Sâmbătă, 7 august 2004, 0:00


Tensionarea relatiilor intre Chisinau si Tiraspol a starnit ingrijorarea comunitatii internationale, care urmareste indeaproape situatia din Republica Moldova. Desi, deocamdata, intre cele doua parti s-a ajuns doar la un "razboi comercial", posibilitatea escaladarii conflictului nu poate sa nu fie luata in calcul.

Intervievat in legatura cu acest conflict, presedintele Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson, avertizeaza, intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, ca "o eventuala actiune militara a regimului de la Chisinau ar fi un dezastru pentru Moldova".

Jackson se arata destul de critic la adresa presedintelui moldovean Vladimir Voronin, a carui abordare a evenimentelor aduce o anumita confuzie. Oficialul american considera ca exista anumite parti bune, si anume aceea ca Transnistria nu este un partener egal in negocieri.


Voronin distrage atentia

"Transnistria este in mare parte o comunitate criminala si problema noastra este aici decriminalizarea Transnistriei, nu recunoasterea acesteia intr-o anumita calitate de stat suveran. In ultimele cateva luni, Vladimir Voronin a lansat mai multe initiative pentru schimbarea formatului negocierilor. Pana acum insa, ceilalti parteneri de negocieri nu au raspuns.

Noi am incurajat o noua abordare, deoarece este timpul pentru reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova si pentru democratizarea acesteia. Orice initiativa a presedintelui Voronin de natura sa accelereze progresul trebuie salutata, insa nu stiu ce crede Washingtonul despre ceea ce pare un nou format avansat la fiecare cateva saptamani", a mai spus Jackson.


Razbunare pentru Pactul de Stabilitate

Presedintele Voronin a afirmat ca situatia de conflict se datoreaza intereselor geopolitice ale mai multor state, carora le-a si propus sa semneze un Pact de stabilitate pentru Moldova.

Referitor la acesta, Jackson a declarat ca, in timpul ultimei intalniri pe care a avut-o cu liderul de la Chisinau, acesta s-a aratat foarte critic fata de comportamentul Uniunii Europene si al Statelor Unite, "critici care sunt nejustificate si distrag atentia de la regimul criminal din Transnistria si de la deficitul de democratie din Chisinau", a precizat oficialul american.

"Nu cred ca Statele Unite nu au un interes geopolitic in solutionarea situatiei de conflict din Moldova, ceea ce a fost demonstrat si prin rezolvarea pasnica si rapida a multor dispute dupa caderea zidului Berlinului.

Daca exista o parte care obstructioneaza o solutie rapida si democratica, aceasta este Rusia, care pare sa aiba profituri din comertul criminal si pentru care este o prioritate sa-si mentina armata acolo si nu reintoarcerea teritoriului catre poporul Moldovei. Deci, aceste critici trebuie sa-i fie adresate Rusiei", a adaugat Jackson.


«Relicvele» Ossetia si Transnistria

Bruce Jackson a facut o similitudine intre Ossetia de Sud si Transnistria. Prima si cea mai evidenta asemanare este aceea ca ele sunt mai mult o "afacere" criminala decat o miscare secesionista sau de independenta.

"Acestea raman niste fragmente ale imperiului sovietic, de unde armele trebuie evacuate, mediul inconjurator ingrijit, economia trebuie miscata de la una de contrabanda la una liberala, de tip european", spune presedintele Comitetului SUA pentru NATO. "Totodata, adauga el, motivul pentru perpetuarea acestor doua conflicte - in Transnistria si Ossetia - este sprijinul oferit de Rusia.

Iar motivatia Rusiei nu este binele populatiei din aceste doua regiuni, ci mentinerea bazelor sale militare si a influentei sale intr-un stil caracteristic pentru secolul 19".


Nu se va accepta o actiune militara

Intrebat daca ar exista posibilitatea ca tensionarea relatiilor cu Tiraspolul sa fie utilizata de presedintele Voronin pentru a declara o situatie de urgenta si a anula alegerile, Jackson crede ca, "pentru comunitatea internationala, o actiune militara in bazinul Marii Negre este inacceptabila.

Washingtonul, Bruxelessul si alti membri proeminenti ai comunitatii internationale se vor opune hotarat unei asemenea solutii. Cu toate greselile presedintelui Voronin, el totusi tine la viitorul Moldovei, iar o asemenea varianta ar fi un dezastru.

Voronin incearca sa distraga atentia de la tratamentul foarte autocrat, aplicat opozitiei si presei, dar nimeni nu va accepta declansarea unor actiuni militare in aceasta parte a lumii. O actiune militara in acest moment ar fi un dezastru pentru Moldova".


Legatura permanenta cu Putin

In cadrul intrevederii cu liderii organizatiilor obstesti din regiune, seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, a anuntat ca "Transnistria va merge pe calea construirii unui stat independent si suveran", declarand ca orice negocieri cu Chisinaul sunt de acum incolo fara perspectiva".

Smirnov a chemat Rusia sa-si suplimenteze fortele pacificatoare in zona si a spus ca Ucraina, care va fi privita de Tiraspol drept un partener strategic, trebuie, la randul ei, sa-si defineasca clar interesele sale in regiunea transnistreana. Smirnov a dat ordin tuturor organelor de forta din Transnistria sa fie "gata pentru a respinge o posibila agresiune".

El a confirmat faptul ca, pe parcursul ultimei saptamani, a purtat convorbiri telefonice cu presedintele rus, Putin, si cu cel ucrainean, Kucima.

De asemenea, Smirnov a anuntat ca intreprinderile din regiune vor fi vandute investitorilor rusi si ucraineni.


Stare de alerta in unitatile militare

Administratia transnistreana a anuntat mobilizarea in legatura cu "pericolul de agresiune din partea Republicii Moldova". Toti militarii din armata transnistreana, la fel ca si angajatii serviciilor speciale si ai trupelor de interne din regiune au fost chemati in regim de urgenta din concediu.

In unitatile militare a fost declarata deja stare de alerta, iar posturile de frontiera au fost suplimentate, dupa cum au dezvaluit surse din Ministerul Apararii al autoproclamatei republici transnistrene. In acelasi timp, Transnistria se pregateste sa mobilizeze cateva mii de recruti in zilele urmatoare.

Presa transnistreana prezinta informatii privind dislocarea tehnicii blindate in regiunea orasului Vadul lui Voda, precum si amplasarea detasamentelor cu destinatie speciala ale MAI de la Chisinau, "Fulger" si "Scut" de-a lungul frontierei cu regiunea transnistreana.

Ministrul moldovean al apararii, Victor Gaiciuc, a declarat insa presei ca aceste informatii constituie o dezinformare care poate fi usor dezmintita de catre observatorii militari, reprezentantii fortelor de pacificare ai Rusiei, Ucrainei si ai OSCE.


Ori razboi pe Nistru, ori independenta

"Conflictul regional de la Nistru devine unul international, Smirnov reusind sa transforme ostilitatile dintre Republica Moldova si Transnistria intr-o disputa deschisa intre Federatia Rusa si Ucraina, pe de o parte, SUA, UE si Romania, pe de alta", considera comentatorul de la Chisinau, Petru Bogatu, in opinia caruia represaliile impotriva scolilor romanesti au fost doar un pretext pentru a

tensiona situatia de asa maniera ca Rusia si Ucraina sa se posteze fatis de partea Transnistriei si, totodata, sa condamne Chisinaul. Potrivit lui Bogatu, obiectivul final al separatistilor este, totusi, altul - regimul secesionist vrea sa puna Rusia si Ucraina in fata dilemei: ori un nou razboi la Nistru, ori cele doua tari slave recunosc oficial autoproclamata republica.

"Stanislav Belkovski se afla la Tiraspol, unde a preluat conducerea unui departament special in cadrul ministerului securitatii al autoproclamatei republici nistrene."


Scenariu elaborat la Moscova

"Acest scenariu este elaborat, neindoios, nu la Tiraspol, ci la Moscova. Pe zi ce trece, devine tot mai evident faptul ca rusii sunt tentati sa confere regiunii separatiste legitimitate internationala. Ei cauta acum doar o justificare a acestei posibile lovituri diplomatice.

Primejdia unui nou conflict armat ar putea fi motivul pe care il va invoca Moscova pentru a indreptati o eventuala recunoastere oficiala a Transnistriei", afirma Bogatu.

El porneste de la supozitia ca Tiraspolul incearca sa convinga SUA si UE ca Republica Moldova e o tara slaba si inconsistenta, care nu este capabila sa inghita si sa digere Transnistria in liniste si pace, asa cum isi propune Occidentul atunci cand insista asupra reunificarii celor doua maluri.


Miza, «Planul Belkovski»

"Se sugereaza astfel ca pe teritoriul dintre Prut si Nistru nu exista un stat adevarat. Practic, regiunea separatista forteaza pe aceasta cale SUA si UE sa accepte planul Belkovski. Nu intamplator, acesta din urma s-a oplosit de la o vreme la Tiraspol, unde a preluat conducerea unui departament special in cadrul ministerului securitatii al autoproclamatei republici nistrene.

Noua structura, condusa de politologul moscovit si omul de incredere al presedintelui Putin, elaboreaza si pune in aplicare, dupa toate probabilitatile, proiecte menite sa asigure pana la urma recunoasterea internationala a Transnistriei si, in acelasi timp, desfiintarea Republicii Moldova ca stat. Diversiunea impotriva scolilor romanesti e o facatura, se pare, a lui Stanislav Belkovski".

"In situatia in care Rusia si Ucraina s-au inregimentat pe fata in tabara transnistreana, balanta poate fi inclinata in favoarea Chisinaului doar de SUA, UE si Romania. Acestea pot opri dezmatul separatistilor pe trei cai. Prima ar fi o operatiune militara internationala in Transnistria. Cea de-a doua ar fi o presiune diplomatica puternica exercitata asupra Moscovei si Kievului.

Cea de-a treia ar fi un targ. Primele doua variante sunt riscante si vor putea fi realizate, credem noi, doar in cazul esuarii celei de-a treia.


Voronin, cel mai mare obstacol

Tocmeala despre care va vorbim ar fi indepartarea de la putere a presedintelui Voronin si a echipei sale. Acest fapt ar fi in masura sa potoleasca spiritele pe ambele maluri si sa dea satisfactie, in egala masura, si Estului, si Vestului. Se vede cu ochiul liber ca presedintele comunist la ora actuala e cel mai mare obstacol in calea reglementarii transnistrene.

Poate tocmai de aceea a fost silit sa plece in concediu in toiul unei crize politice de proportii", conchide Petru Bogatu.


Calea ferata a fost deblocata

Administratia Cailor Ferate Moldovenesti a confirmat reluarea circulatiei trenurilor pe liniile de cale ferata de la Tighina (Bender), care asigura legatura intre Chisinau si sudul Republicii Moldova, precum si cele cu Ucraina si Rusia. Circulatia feroviara a fost blocata in aceasta localitate, in noaptea de luni spre marti, de administratia transnistreana.

"Caile ferate de la Tighina au fost deblocate, iar primul tren de pasageri, cu destinatia Sankt Petersburg, a traversat cu succes, joi seara, portiunea transnistreana", a declarat Ana Lisevici, purtatorul de cuvant al Cailor Ferate Moldovene (CFM).


O alta cale ferata

Pe de alta parte, Lisevici a declarat ca reprezentantii companiilor feroviare de la Chisinau si Odessa continua negocierile privind refacerea unui tronson de 30 de kilometri de cale ferata in orasul Basarabeasca, la circa 100 de kilometri sud-est de Chisinau, care ar permite circulatia trenurilor prin sud, ocolind Transnistria.

Conform unor intelegeri prealabile, 1,2 kilometri de cale ferata urmeaza sa fie refacuti de partea moldoveana, iar restul de 28,8 kilometri, de partea ucraineana. Pentru efectuarea lucrarilor, Republica Moldova are nevoie de trei milioane de dolari.

Tiraspolul a anuntat, joi, ca a acceptat sa deblocheze circulatia, dupa ce Ucraina a dat asigurari ca va permite exporturile de marfuri din regiunea transnistreana fara actele vamale eliberate de Chisinau.


Maria Ungureanu, in pericol

Dupa un acces de hipertensiune, directoarea scolii-internat pentru copii orfani din Tighina (Bender), Maria Ungureanu, a fost nevoita sa apeleze la ajutorul medicilor de la urgenta.

Potrivit colegilor ei, starea sanatatii Mariei Ungureanu, care facea de mai mult timp un tratament din cauza hipertensiunii, s-a agravat in ultimele zile ca urmare a stresului, iar pastilele pe care i le-au recomandat medicii nu-si mai faceau efectul. Desi medicii de la urgenta i-au recomandat sa se interneze in spital, Ungureanu a refuzat sa paraseasca scoala.

In acest timp, militienii transnistreni continua sa blocheze salile din scoala-internat, copiii avand acces doar la bucatarie si dormitoare.


Profesori si elevi baricadati

Profesorii si elevii celor doua scoli cu predare in limba romana din Tighina se aflau, vineri, in continuare baricadati in cladiri. Administratia transnistreana le-a cerut sa inregistreze scoala pana la data-limita de 15 august, declarand ca, in caz contrar, vor fi evacuate cu forta, la fel cum s-a intamplat, la 29 iulie, cu Liceul Evrica din Rabnita.

Directorul liceului Alexandru cel Bun din Tighina, Maria Roibu, s-a declarat sceptica in ceea ce priveste disponibilitatea autoritatilor transnistrene de a inregistra scoala. "Toate actele necesare au fost prezentate de nenumarate ori, dar de fiecare data au refuzat sa ne inregistreze.

Unul dintre motivele invocate este ca denumirea liceului nu este scrisa in una dintre cele trei limbi de stat din Transnistria - rusa, ucraineana sau moldoveneasca -, in baza grafiei chirilice", a spus Roibu. Ea a adaugat ca in liceu se afla acum circa 50 de persoane. "Incercam sa ne grupam, deoarece este foarte greu si obositor sa stam aici 24 de ore din 24.

Cladirea este in continuare debransata de la apa, gaze si energie electrica. Mancarea si-o aduce fiecare in parte, dar nu intotdeauna este suficienta", a spus Maria Roibu.


Rusia, gata sa se implice

Moscova este dispusa sa se implice in incercarile de gasire a unui compromis in relatiile dintre Republica Moldova si Transnistria, au declarat surse din cadrul Ministerului rus de Externe, citate de agentiile de presa rusesti. "Pozitia Rusiei in problema scolilor cu predare in baza grafiei latine din Transnistria este foarte cunoscuta.

Moscova pledeaza pentru solutionarea imediata a acestei probleme de ordin umanitar, care s-a transformat intr-o confruntare economica intre Chisinau si Tiraspol", au declarat sursele citate.

SUA dezaproba actiunile separatiste ale autoritatilor din Transnistria, a declarat, ieri, la Cluj, ambasadorul american la Bucuresti, Jack Dyer Crouch al II-lea. El a precizat ca se informeaza permanent in legatura cu situatia din Transnistria si ca SUA urmeaza sa se implice si sa conlucreze, alaturi de UE si OSCE, in gasirea unor solutii practice de rezolvare a starii conflictuale din zona.















89 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică