Intr-un top al inflatiei alcatuit de CIA,

Romania, catalogata drept o tara cu inflatie prea mare

de Lidia Moise     Evenimentul Zilei
Luni, 9 august 2004, 0:00


Romania ramine una dintre tarile cu o prea mare instabilitate a preturilor
Romania este una dintre putinele tari din lume in care oamenii traiesc de 15 ani intr-o puternica instabilitate a preturilor, fapt care face saracia si mai dura pentru o mare parte din populatie.
Intr-un top al inflatiei care cuprinde 221 de tari, alcatuit de CIA, Romania s-a plasat pe locul 201, la coada cozilor, cu o inflatie oficiala si controversata de 14,3% in 2003, mai mare decit cea inregistrata in Jamaica, Etiopia, Nigeria sau Congo. Lasam in urma, la capitolul viltoarea inflatiei, Mozambicul, Iranul, Turcia, Republica Dominicana, Ghana, Irakul, Haiti.

Codasele sint Angola si Zimbabwe, sfisiate de conflicte. Problema e ca nici estimarile anului viitor, cind ni se promite o inflatie anuala de 10%, poate chiar 9%, nu ne vor salta prea mult in clasament. Leshoto, tara africana care anul trecut a supravietuit unei inflatii de 10a, se afla cu doar 16 locuri mai sus.

In plus, buletinele de stiri din toate tarile unde preturile salta vioi arata ca si ele vor “tinti” inflatia, in speranta coboririi ei la niveluri suportabile, ceea ce ne-ar putea mentine in pozitia codasa a clasamentului stabilitatii preturilor.
In lume, 150 de tari au avut, in 2003, o rata a inflatiei sub 5%, iar 100 au inregistrat cresteri de preturi de pina la 3%. In iunie, rata anuala a inflatiei in tarile care au adoptat moneda unica europeana a fost de 2,4%, cu 0,4% mai sus fata de tinta de 2% recomandata de Banca Central Europeana.

Definitia UE: Stabilitatea preturilor = inflatie anuala de 2%

Rata anuala a inflatiei pentru tarile Uniunii Europene care au adoptat moneda unica este stabilita de Consiliul Bancii Central Europene (ECB) la un nivel de 2%. “Stabilitatea preturilor este definita ca fiind o crestere anuala sub 2a a indexului armonizat al preturilor de consum in zona euro”, recomanda BCE, cu precizarea ca inflatia trebuie mentinuta in apropierea acestei tinte.

Cine pierde

Saracii, somerii si pensionarii cu venituri fixe sint primele victime ale preturilor in permanenta crestere, ne-a declarat analistul economic Matei Paun. “Cei mai afectati sint saracii, si Romania are o mare parte din populatie care traieste sub limita de subzistenta”, adauga Matei Paun.

Peste patru milioane de pensionari sint nevoiti sa accepte indexarea veniturilor in functie de nivelul inflatiei, iar majorarea pensiilor se petrece oricum cu intirziere, dupa ce preturile au crescut deja. Milioanele de salariati bugetari stau si ei cu ochii pe inflatie pentru ca in functie de evolutia acesteia li se indexeaza si lor veniturile.
Pierde insa si omul de afaceri care si-a planificat o investitie pentru ca vede cum i se maresc permanent costurile. Exportatorii producatori de marfuri care intra in competitie pe pietele internationale pierd in inflatie.

O inflatie mai mare fata de restul lumii face un produs necompetitiv ca pret pe pietele internationale, prin costurile in crestere pe care le presupune fabricarea lui, adauga Paun. Poate cea mai grava pierdere pentru economia romaneasca este lipsa investitiilor straine.

“Daca are de ales intre o tara cu inflatie mica, de 3%, si una in care preturile cresc puternic, unde rata inflatiei este de 10a%, investitorul strain serios va evita ultima varianta. Pe de o parte, inflatia mare ridica gradul de risc al tarii respective si, ca atare, scumpeste imprumuturile pe care ar trebui sa le faca pentru investitii.

Pe de alta parte, inflatia mare nu este foarte predictibila si este dificil pentru investitori sa-si planifice cheltuielile si cistigurile intr-o asemenea situatie”, completeaza Paun. “Stabilitatea preturilor inseamna dobinzi fixe, cheltuieli tinute in friu si venituri certe.

Problema investitorilor este ca nu-si pot face planuri de viitor, nu stiu la ce costuri sa se astepte si la ce preturi vor reusi sa-si vinda produsele intr-un mediu inflationist”, a mai spus Paun.

Costurile instabilitatii

Se spune despre inflatie ca este “cancerul banilor” pentru ca, pur si simplu, maninca valoarea unei monede. “Inflatia distruge increderea in moneda nationala, in leu, declara Mark Percival, directorul Romanian Think Tank. Costurile inflatiei inalte pot fi si mai severe.

Inflatia mare erodeaza cresterea economica si are ca efect imposibilitatea de a crea locuri de munca, arata acesta. Cind preturile vor creste in viitor, dar nu stii cu cit, este greu sa-ti planifici cheltuielile, si economisirea devine dificila. Cresterea preturilor ataca puterea de cumparare si erodeaza standardul de viata, explica Percival.

O rata mare a inflatiei trage dupa sine impozite si taxe mai mari, pentru a sustine cheltuielile statului, ale carui venituri sint si ele erodate de cresterea preturilor. Inflatia incurajeaza investitiile speculative si descurajeaza investitiile de capital, care ar putea fi dirijate pentru productie.

Afacerile, salariatii si investitorii raspund inflatiei prin cresterea preturilor, presiuni pentru marirea salariilor si ridicari ale comisioanelor pentru a se proteja. Aceste actiuni combinate au ca efect final tocmai mentinerea unor surse permanente de inflatie, sustin analistii.

“Pe de o parte, economiile sint roase de inflatia mare, iar pe de alta parte, investitiile scad din cauza costului mare al dobinzilor”, ne-a declarat fostul economist-sef al Bancii Europene de Investitii, Alfred Steinherr.
Un alt dezavantaj al inflatiei, spune Mark Percival, este lipsa competitiei, cauzata de lipsa investitiilor straine. “O competitie mai mare pe piata intre marfuri si servicii are ca rezultat cert scaderea preturilor”, arata Percival.

Ca un paradox, cind competitia e firava, piata este invadata de produse din import, ceea ce creeaza probleme de echilibru pentru contul curent, al carui deficit se mareste. Pentru a tine in friu importurile, banca centrala se vede obligata sa mareasca dobinzile la banii pe care-i atrage de la banci. Si astfel intretine inflatia, intr-un permanent cerc vicios, explica Percival.

Ce depinde de inflatie

Indicele inflatiei joaca un rol important in negocierera salariilor, dar in plus este folosit ca referinta pentru indexarea pensiilor si tuturor celorlalte sume acordate in programele de protectie sociala.
Inflatia este folosita ca baza pentru stabilirea ratei dobinzilor. Totul porneste de la cistigul pe care-l plateste o banca celui care depune lei in conturile sale. Pentru a-l stimula sa economiseasca, bancile trebuie sa-i ofere clientului suficienti bani cit sa merite sa-si tina economiile in lei.

“Bancile trebuie sa dea o dobinda cu cel putin doua-trei procente mai mare decit nivelul ratei anuale a inflatiei, pentru a-si pastra deponentii. Daca nu o fac, oamenii nu mai sint interesati de economisirea in lei si se vor orienta spre schimbarea banilor in valute forte”, explica Bogdan Baltazar, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Cum se masoara

Masura inflatiei este data de indicele de crestere a preturilor, un indicator imaginar de bunuri si servicii de care o familie medie are nevoie pentru a trai la nivel mediu, adica modest.

El reflecta schimbarile de preturi si tarife ale unui cos de bunuri si servicii si include produse alimentare, de imbracaminte, facturile de intretinere, transport, mobila, cheltuielile din timpul liber, comunicatii si posta si alte cheltuieli. Sint colectate mii de preturi din toate zonele tarii, deopotriva din orase si sate. In final, se calculeaza o medie pe toata tara.

Indicele final este o medie ponderata care reflecta cheltuielile medii ale unei familii. Aici este si cheia de bolta a calculului inflatiei, in modul in care sint evaluate cheltuielile unei familii. In Romania, indicele de crestere a preturilor este calculat pornind de la presupunerea ca, in medie, cheltuiala pentru cumpararea alimentelor reprezinta 42,26% din totalul cheltuielilor.

In schimb, cheltuielile pentru intretinere, intelegind prin asta facturile de energie electrica, termica si gaze, ar reprezenta doar 10,8% din total. Or, factura de intretinere a unui apartament de doua camere a oscilat anul acesta intre 2,5 milioane de lei, pe timp de iarna, si 700.000 de lei, vara. Consumul minim de energie costa si el intre 350.000 de lei si 450.

000 lei, in cazul unui apartament de doua camere. Oricum am socoti, la un salariu mediu mai mic de cinci milioane de lei, facturile casei costa, pe an, o suma care depaseste cu mult 10,8% din veniturile unei familii medii. De altfel, fostul presedinte al INS a sintetizat cu sinceritate controversa in jurul modului de calcul al inflatiei romanesti.

“Masuram inflatia cu un termometru stricat”, a spus el, referindu-se la socoteala ponderilor diferitelor cheltuieli in cosul preturilor.

Cine beneficiaza de stabilitatea preturilor

Consumatorii si afacerile sint capabili sa faca planuri pe termen lung deoarece stiu ca banii nu-si vor pierde puterea de cumparare an dupa an. Ratele dobinzilor, atit la depozite, cit si la credite sint mai mici, incurajind investitiile pentru imbunatatirea productivitatii, astfel incit afacerile sa prospere fara a fi necesara ridicarea preturilor.

“Cei mai afectati sint saracii, si Romania are o mare parte din populatie care traieste sub limita de subzistenta.” Matei Paun, analist economic

“Inflatia mare erodeaza cresterea economica si are ca efect imposibilitatea de a crea locuri de munca.” Mark Percival, director Romanian Think Tank

“Pe de o parte, economiile sint roase de inflatia mare, iar pe de alta parte, investitiile scad din cauza costului mare al dobinzilor.”Alfred Steinherr, economist BEI

“Bancile trebuie sa dea o dobinda cu doua-trei procente mai mare decit nivelul ratei anuale a inflatiei, pentru a-si pastra deponentii.” Bogdan Baltazar, vicepresedinte ARB

Euro, arma ideala impotriva inflatiei

Romania poate obtine stabilitatea preturilor mai repede fie prin adoptarea unilaterala a monedei euro, cum a facut Muntenegru, fie prin adoptarea mecanismelor unui consiliu monetar, cum au procedat Bulgaria si Lituania, spune Mark Percival.

“In loc sa faca o reforma cosmetica, prin introducerea asa-numitului leu greu, Romania ar putea sa se miste mai repede spre euro, si astfel s-ar cistiga increderea in moneda nationala.

Daca vrea investitii straine, daca vrea crestere economica reala si rapida, daca doreste cresterea nivelului de trai la cote care sa o poata face compatibila cu celelalte tari care au aderat anul acesta la UE, Romania are nevoie de consiliu monetar”, arata Percival.

Matei Paun considera ca politica gradualista, a scaderii treptate si lente a ratei inflatiei, este paguboasa atit pentru populatie, cit si pentru economie. “Pierdem oportunitati, investitori care n-au mai venit, bani care n-au intrat in economie”, spune Paun. El nu apreciaza insa ca in viitorul apropiat se va lua vreo masura radicala pentru stabilizarea preturilor.

“Nu cred ca autoritatile sint dispuse sa adopte aceste masuri. Nu mai sintem intr-o situatie de criza, care ar fi putut justifica formarea unui consiliu monetar. Alte tari au adoptat insa unilateral moneda euro, si inflatia lor este sub nivelul optim cerut de UE”, adauga Paun.

Cine cistiga din inflatie

”Sint oameni sau institutii care fie sint protejate impotriva inflatiei, fie beneficiaza din asta. Dar populatia intotdeauna sufera din cauza inflatiei”, spune Alfred Steinherr.
“Guvernul este avantajat de inflatie deoarece are nevoie de bani pentru a-si finanta cheltuielile si a-si rezolva problemele”, ne-a declarat Mark Percival. Apoi cei care au investit in cumpararea de case, terenuri, fabrici sint protejati in vremuri inflationiste deoarece valoarea proprietatilor se conserva, iar pretul acestora creste sigur, adauga Percival.

Cei cu bani in exces, pot sa se apere de efectele inflatiei cumparind masiv aur, tablouri, pietre pretioase, a caror valoare se pastreaza si ea cel putin intacta in perioade de inflatie. Pentru ca preturile caselor, terenurilor, fabricilor cresc o data cu inflatia, deci nu pierzi.

Ca o observatie, cu toate ca salariile oficiale nu par a fi suficiente pentru a sustine cumparaturi masive de proprietati, o analiza a declaratiilor de avere a politicienilor romani arata ca acestia s-au protejat “ca la carte” impotriva inflatiei. Aproape toti au cel putin doua case, au terenuri, multi au colectii de arta si majoritatea isi tin banii declarati in conturi in valuta.
Marii beneficiari ai inflatiei sint cei care au contractat credite mari, spune analistul Matei Paun, deoarece cresterea constanta a preturilor usureaza returnarea imprumuturilor. Companiile care au arierate mari, datorii de platit fie fata de bugetul de stat, fie fata de alte firme, sint si ele avanjate de inflatie, explica Paun.

“Foarte putine dintre ele ajung sa-si plateasca integral datoriile fata de stat, cu toate asa-zisele penalizari calculate la un anumit moment”, adauga Paun.















89 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version