Intermedierea vanzarii de produse agroalimentare va fi considerata infractiune

Speculantii din piete, pasibili de puscarie

de     Adevarul
Joi, 12 august 2004, 0:00


Guvernul a renuntat la ideea introducerii mercurialului, ca masura de combatere a mafiei din piete. Premierul Nastase dezgropase securea mercurialului in incercarea de a taia preturile care, din cauza intermediarilor, cresteau chiar si de patru ori, din camp pana pe taraba.

Numai ca acesta solutie avea doua defecte majore: un mercurial "adevarat" nu cadra cu piata libera, iar unul "indulcit", care continea doar "preturi orientative", n-ar fi avut nici un efect. Noua arma a Executivului de lupta impotriva mafiei din piete este un nou proiect de hotarare care prevede incriminarea ca infractiune a intermedierii vanzarii produselor agroalimentare.

Legea anti-specula, ce urmeaza a fi adoptata la urmatoarea sedinta de guvern, prevede si infiintarea in piete a unor birouri de politie care sa-i verifice pe vanzatori. "Mercurialul nu poate fi introdus pentru ca in Romania este o piata libera", a explicat ieri chestorul Ion Carlig, seful Directiei Ordine Publica, din IGPR.

El sustine ca, in acest moment, legea nu le da voie politistilor sa lupte cu mafia din piate: doar inspectorii autoritatilor locale ii pot sanctiona pe intermediari. Chestorul Carlig a anuntat, insa, ca HG-ul le va da puteri.

"Avem posibilitatea sa-i verificam pe vanzatori si sa stabilim daca acestia sunt cu adevarat producatori, daca au culturi si daca au autorizatie sa vanda in piata respectiva. Daca intermedierea ar constitui infractiune, i-am putea sanctiona pe cei care cumpara produse de la producatori si le revand in piete", a spus Carlig.

Dupa ce a cochetat cu mercurialul, pe 5 august Guvernul l-a insarcinat pe ministrul delegat pentru comert, Eugen Dijmarescu, cu realizarea unui proiect care sa permita un control mai rigurios al pietelor. "In respectul regulilor economiei de piata, specula si mafia din piete trebuie sa dispara", a declarat purtatorul de cuvant de la Palatul Victoria, Despina Neagoe.

Ea a adaugat ca "decizia primului-ministru este aceea ca o actiune coordonata impotriva monopolului salbatic din piete trebuie urgentata".
In lupta cu mafia intermediarilor
Securizarea certificatelor de producator - o masura esentiala pentru "asanarea" pietelor
Abia la al doilea mandat de primar, Basescu a observat ca in pietele bucurestene exista mafie. Imediat a observat si Nastase. Solutia gasita de Basescu, reintroducerea mercurialului, a fost preluata de Nastase si a starnit valuri. "Mafiotii" - termenul apartine celor doi oameni politici - au ramas sa-si vada in continuare de afaceri.

Daca se vrea cu adevarat starpirea intermediarilor care cumpara marfa de la tarani si o vand bucurestenilor la preturi de 3-4 ori mai mari, o masura esentiala este securizarea certificatelor de producator. Aceste certificate erau sfinte inainte de '89. Acum cativa ani, tot intr-un elan inutil de starpire a coruptiei, au fost reintroduse, dar mai mult de forma.

Conform legii, certificatele sunt eliberate de primariile comunelor, pe baza registrului agricol in care este inscrisa suprafata de teren pe care o detine producatorul. Fiecare primarie isi face propriile formulare de certificate si le inregistreaza intr-o evidenta pe care nu o comunica nimanui si nici nu o verifica nimeni.

Nu sunt inseriate, precum formularele de facturi, si nici nu au vreun element de siguranta, precum bonurile de masa, de pilda. O jumatate de coala alba cu antet pe care primarul isi pune semnatura si o stampileaza poate fi falsificata si de un elev.

In plus, nici o prevedere legala nu sanctioneaza in vreun fel functionarul primariei care "a uitat" sa verifice daca cel caruia i-a eliberat certificatul cultiva intr-adevar ceva pe peticul de pamant pe care il are. Ajunsi in piete, producatorii cu certificate false sunt imposibil de identificat.

Fiecare primarie orneaza certificatul dupa gustul propriilor functionari, asa ca nu exista nici un element distinctiv, securizat sau nu. Proprietarii de piete nu stau sa verifice cui inchiriaza tarabele. in cazul in care vreun cumparator mai artagos vede acelasi producator vanzand zilnic de toate si cheama un politist sa-i verifice certificatul, isi pierde timpul.

Politistul bucurestean nu poate decat sa sune la primaria care a eliberat certificatul de unde, bineinteles, va primi un raspuns linistitor. Problema intermediarilor care cumpara marfa de la tarani si o revand in piete dandu-se producatori nu-i afecteaza doar pe bucurestenii si pe taranii parliti la buzunare, ci si bugetul de stat.

Daca iti infiintezi o firma de comercializare sau te autorizezi ca persoana fizica, trebuie sa platesti taxe si impozite pentru fiecare kilogram de marfa vanduta. Daca mergi in sate, cumperi legume si fructe cu banul jos si le revinzi apoi cu pret dublu sau triplu in piete folosindu-te de un certificat de producator, nu platesti nici un impozit.

Ion Oprea, presedintele asociatiei pomicultorilor din Voinesti, Dambovita spune ca peste 40 la suta din fructele produse aici, in special mere, sunt vandute intermediarilor care vin sa le ia de la portile taranilor. Anul trecut, merele s-au vandut cu cel mult 6.000 de lei pe kilogram la poarta si cu circa 12.000 de lei in piata. Cheltuiala intermediarilor - cel mult 2.

000 de lei pe kilogram, transportul. Profitul taranilor - aproape zero , avand in vedere ca, la fiecare kilogram, cheltuielile de productie s-au ridicat anul trecut la circa 5.000 de lei.

A. C., Caterina NICOLAE



















51 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică