Pentru prima data din anul 1989 pana in prezent, autoritatile sanitare au pus la punct, dupa toate standardele europene si folosind date statistice credibile, Strategia Nationala de Sanatate Publica, elaborata de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, in cadrul unui imprumut acordat de Banca Mondiala.

Documentul are ca scop imbunatatirea starii de sanatate a romanilor, prin crearea unui sistem de sanatate orientat catre prevenirea bolilor, in conditiile in care, dupa 1990, saracia si scaderea marcata a nivelului de trai au avut un impact profund negativ asupra starii de sanatate a populatiei din Romania.

Situatia demografica a Romaniei este caracterizata, in ultimii ani, de un spor natural negativ, indicator ce a scazut de la 5,3/1000 de locuitori in anul 1989, la –2,7, in 2002. Cauzele principale ale scaderii sporului natural au fost cresterea mortalitatii generale, scaderea accentuata a natalitatii si emigrarea in tarile dezvoltate.

In timp ce natalitatea a inregistrat o scadere constanta, de la 16 nou- nascuti/1000 locuitori in 1989, la 9,7 nou-nascuti/1000 locuitori in anul 2002, mortalitatea generala a inregistrat o crestere continuua, de la 10,7/1000 locuitori in 1989, la 12,4/1000 locuitori in 2002, fenomen explicabil prin procesul de imbatranire a populatiei, inrautatirea conditiilor de viata si prin scaderea

eficientei serviciilor medicale. La nastere, speranta de viata in Romania se inscrie pe o curba usor crescatoare, in anul 2000 fiind de 71,25 ani in randul populatiei. Populatia feminina prezinta o speranta de viata mai mare (74,82 ani) fata de cea masculina (67,81). Comparativ cu celelalte tari europene din centrul si estul Europei, Romania se prezinta cu o speranta de viata mai mica.

Factorii sociali si economici au contribuit si ei la deteriorarea starii de sanatate a populatiei din Romania, dupa 1990, fie direct, fie indirect, prin actiunea asupra altor factori cu influenta asupra starii de sanatate. Factorii socio-economici cu impact deosebit asupra starii de sanatate sunt nivelul saraciei, rata somajului, structura cheltuielilor in gospodarie, excluziunea sociala.

Nivelul saraciei in 2002 era estimat la 27%, iar cel al saraciei extreme - la 11%, conform raportului Bancii Mondiale din septembrie 2003. Situatia prezinta cea mai mare gravitate in regiunea de nord-est a tarii, in care rata saraciei depaseste 40%.

Categoriile populationale cele mai afectate de saracie sunt copiii abandonati, neglijati sever, abuzati, traind in saracie extrema; familii in somaj cronic; familii cu multi copii; femei victime ale violentei domestice, victime ale traficului de persoane, exploatarii sexuale; populatia din zone defavorizate economic; populatia roma saraca.

Mediul inconjurator este un factor cu impact deosebit asupra starii de sanatate, influentand aparitia multor boli, cum ar fi afectiunile respiratorii cronice, cardiovasculare, alergice, endocrine, de metabolism si nutritie, bolile psihice si, nu in ultimul rand, bolile neoplazice.

In aceasta grupa de determinanti ai starii de sanatate trebuie sa se ia in considerare calitatea aerului, a apei, a solului, a alimentelor, a locului de munca, a asezarilor umane si factori fizici, cum ar fi zgomotul si radiatiile.

Frecventele schimbari de guvern si de ministri, lipsa unor strategii clare si a unor obiective definite riguros si care sa fie urmarite independent de schimbarile politice au incetinit procesul de reforma sanitara.

Problemele majore cu care inca se confrunta sistemul de sanatate se refera la subfinantarea si utilizarea ineficienta a resurselor, accesul scazut si inechitabil la servicii de calitate, managementul deficitar al resurselor umane, insuficienta atentie acordata serviciilor de promovare a sanatatii, managementul deficitar al informatiilor, precum si colaborare intersectoriala inadecvata.

In ciuda unei usoare cresteri a ponderii cheltuielilor totale pentru sanatate (publice si private) din PIB dupa 1998 (de la 3,9 la 4,6%), nivelul de finantare a sistemului de sanatate din Romania ramane scazut in context european, tari din centrul si estul Europei precum Ungaria, Croatia sau Cehia cheltuind pentru sanatate, in medie, 6-8% din PIB.

Pe langa subfinantare se poate vorbi de o utilizare ineficienta a resurselor. Nivelul cheltuielilor pe diverse sectoare nu este concordant cu bugetele planificate, care au avut ca scop reorientarea utilizarii serviciilor. Inechitati in accesul la servicii exista in primul rand intre mediul urban si cel rural.

Conform ultimului recensamant al populatiei, efectuat in 2002, in mediul rural traieste aproape jumatate din populatia tarii (47,3%), care este dezavantajata sub raportul sanatatii si al accesului la asistenta medicala.

Rata bruta a mortalitatii a fost aici de 1,65 ori mai mare decat in mediul urban, atat din cauza unui grad mai mare de imbatranire a populatiei, dar si datorita unor carente in asigurarea serviciilor de sanatate necesare.