Romanii nu trebuie sa se sperie de aparitia politiei creditelor, sustine Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), pentru ca nu le va ingradi accesul la imprumuturi.
“Sa se sperie cel care a luat credite de la banci si nu le-a rambursat, cel care a facut declaratii false si a obtinut pe baza lor un imprumut sau cel care vrea sa ia un credit, dar n-are capacitatea de a-l inapoia”, spune Ghetea.
Analistii se asteapta insa ca, in viitor, bancile sa reduca diferenta dintre dobinda la credite si cea la depozite, de vreme ce au un instrument de micsorare a riscurilor. “Din perspectiva bancilor, informatiile furnizate de Biroul de credite sint bine venite, caci le va reduce riscul de neplata din partea clientilor.
Astfel, s-ar putea discuta de reducerea marjei dobinzilor, desi nu populatia este cea care pune probleme de neplata bancilor”, spune analistul financiar Ovidiu Chiorean.
Pe lista neagra a Biroului se vor gasi cei care au pacalit o banca si inconstientii, sustine seful comunitatii bancherilor romani. In plus, Biroul va spune bancilor si ce credite a mai luat un client de la alte banci, pentru a evita riscul ca acestia sa se indatoreze peste masura. In practica, daca cerem un credit, banca va solicita Biroului informatii despre noi.
Daca am avut o istorie de creditare cu intirzieri de plata a ratelor, Biroul va transmite aceasta informatie bancii care o solicita. In ultima instanta insa, banca este cea care decide daca poate avea incredere in clientul care a intirziat rambursarea unei plati la termenul scadent, considera bancherii, care sustin ca vor tine cont de explicatiile oferite de solicitanti.
Bancherii spun ca ofiterii de credite care evalueaza cererile clientilor vor intelege cazurile de intirziere la rambursarea creditelor care au o justificare normala.
Pe de alta parte, ei sint constienti ca veniturile modeste ale majoritatii populatiei pot pune, practic, pe oricine in situatia de a intirzia o plata catre banca, iar acest lucru nu trebuie sa le anuleze oamenilor posibilitatea de a obtine un imprumut.
“Teoretic, o persoana care a intirziat o plata a unor rate poate primi un nou credit. Bancile vor accepta explicatiile solicitantilor. Practic, daca ai de ales intre o persoana cu o istorie de rambursare a creditelor ireprosabila si alta care a platit cu intirzieri, este de la sine inteles ca o vei prefera pe cea corecta”, a adaugat Ghetea.
Mai putine imprumuturi
O data cu aparitia Biroului de credite, va disparea posibilitatea de a lua imprumuturi de la mai multe banci peste limita impusa de recentele norme ale Bancii Nationale Romane (BNR), a avertizat Chiorean.
“Daca ceri un impumut de tip ipotecar pe termen lung in valoare de 30.000 de euro, sa spunem, ai o rata de 300 de euro si un venit de 1.000 de euro, te incadrezi in normele bancii centrale, de a lua un imprumut doar in limita a 30a din venituri.
Daca, dupa ce a cerut informatii de la Biroul de credite, banca afla ca ai mai contractat un impumut de la o alta banca pentru a-ti cumpara o masina si platesti deja o rata de 100 de euro pe luna, deja nu mai indeplinesti conditiile si dispare posibilitatea de a mai primi creditul pentru locuinta la nivelul solicitat”, a explicat Chiorean.
El spune ca aceasta este si logica aparitiei Biroului de credit, de a impiedica acordarea de impumuturi de la banci diferite, peste posibilitatile de rambursare ale clientilor.
Monitorizare de sapte ani
Dosarul fiecarui client este tinut de Biroul de credit pe o perioada de sapte ani, chiar daca in intervalul respectiv acesta nu mai solicita nici un imprumut. “Asta nu inseamna insa ca, in acest interval, cine a figurat pe lista ca rau platnic nu va mai avea acces la credite”, a precizat Ghetea.
Dimpotriva, exista posibilitatea ca unii clienti sa obtina venituri mai mari, care le-ar da posibilitatea creditarii. “Urmele ramin insa in dosarele Bioului”, spune Chiorean.
Romania este una dintre putinele tari europene care au simtit nevoia unei institutii care sa aiba acces la informatii altminteri confidentiale, despre conturile si tranzactiile bancare.
Polonia si Cehia au infiintat si ele institutii de monitorizare a creditelor similare celei romanesti. “In Elvetia, proiectul aparitiei unei asemenea institutii a fost respins deoarece organizatiile nonguvernamentale au considerat ca atinge dreptul persoanelor la confidentialitate”.
O alta problema cu care clientii se vor confrunta este aceea ca, in cazurile delicate, acordarea creditului va depinde de capacitatea de interpretare a ofiterilor de credite, considera Ovidiu Chiorean.
“Este de asteptat ca toate bancile sa-si construiasca o politica de creditare cu proceduri clare, care sa includa standarde pentru situatii in care clientul are la dosar o istorie de intirzieri”, a adaugat analistul.
Ce trebuie sa stie clientii bancilor
Intirzierile repetate la plata ratelor la creditele deja luate de la banci, reduc posibilitatea obtinerii unui nou imprumut de la o alta banca.
Datele privind istoria raportului clientului cu banca nu vor fi publice. Ele ramin strict in circuitul bancar.
Solicitarea unui credit nou de la o banca poate fi refuzata daca un client are deja un imprumut de la o alta institutie de credit, in cazul in care suma ratelor depaseste 30a din venitul solicitantului.
Bancile au politici diferite in privinta clientilor cu intirzieri la plata. Este posibil ca un credit refuzat de o banca sa fie acordat de o alta, in functie de procedurile interne ale acesteia.
“Teoretic, o persoana care a intirziat o plata a unor rate poate primi un nou credit.” (Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB)
