Salariatii romani vor munci mai mult pentru pensii mai mici

de Anca Doicin     Capital
Joi, 19 august 2004, 0:00


Actualul sistem de asigurari sociale nu poate face fata tendintei de imbatranire a populatiei si de scadere a numarului de contribuabili

Economist Intelligence Unit avertizeaza, intr-un studiu elaborat recent, asupra pericolului pe care il ridica imbatranirea populatiei Europei. Analistii EIU considera ca expuse la aceasta amenintare sunt mai cu seama tarile din sudul Europei, printre care Romania, dar si Austria sau Cehia.

In Romania un singur contribuabil trebuie sa sustina deja 1,4 pensionari, in conditiile in care Germania este ingrijorata ca va avea doi contribuabili la un pensionar, si asta peste cativa ani. EIU crede ca, pentru a putea contracara fenomenul imbatranirii, sunt absolut necesare, in majoritatea statelor Europei, reforme ale sistemului medical si de pensii.

"Reformarea pietei muncii este o prioritate si ea trebuie sa fie conceputa in asa fel incat sa atraga noi angajati in sistem si sa ridice productivitatea muncii", mai arata studiul. Analistii EIU spun ca este necesara si cresterea ratei natalitatii, dar si initierea unor masuri menite sa atraga forta de munca plecata sa munceasca in alte tari.

EIU atrage atentia si companiilor asupra acestei amenintari. "Companiile s-ar putea vedea nevoite sa investeasca tot atat de multa energie cat investesc acum pentru atragerea clientilor, pentru pastrarea angajatilor capabili", arata materialul.

Sesizand pericolul din timp, majoritatea statelor europene – Marea Britanie, Germania, Italia – au decis sa creasca varsta de pensionare, perioada de contributii, ca si cuantumul contributiilor la asigurarile sociale.

Anglia se confrunta chiar cu o problema suplimentara, generata de prabusirea in urma cu un an a fondului de pensii Solidaritatea, Germania reduce din numarul de beneficii pentru pensionari, iar italienii vor sa modifice si reglementarile legate de numarul orelor de lucru.

Chiar si Rusia a taiat cateva dintre beneficiile de care se bucurau pensionarii, in principal cele legate de serviciile medicale, si se gandeste sa modifice si prevederile referitoare la varsta si contributii. Romania, ca de obicei, inoata contra curentului si reduce contributiile.

In schimb, statul se gandeste sa creasca beneficiile pentru pensionari, decizii care vor adanci presiunea asupra bugetului.

Tinerii de 35 de ani vor ajunge mai greu la pensie
Un tanar de 35 de ani va fi nevoit sa munceasca cu cinci ani mai mult decat tatal sau pentru a putea manca si el o pensie, care, din cauza tergiversarii aplicarii legislatiei privind pensiile alternative, va fi, probabil, mica si de stat. Dar si asta in cazul in care toti anii de vechime sunt trecuti pe cartea sa de munca si daca contributiile sunt platite cu regularitate.

Diferenta de timp provine din cresterea duratei necesare de contributie la asigurarile de stat, de la 30 la 35 de ani, si din cresterea varstei de pensionare, la 65 de ani. In Romania muncesc 4.453.600 de salariati, care platesc contributii la stat pentru asigurarea pensiilor a 6.067.200 de pensionari, ceea ce inseamna ca 1,4 angajati sustin un pensionar.

Suma totala pe care statul trebuie sa o achite lunar pentru a plati pensiile acestora depaseste 26.000 de miliarde de lei. In plus, Guvernul si-a planificat sa taie 5% din contributiile sociale pentru urmatorii trei ani, reducerea fiscalitatii reprezentand ea insasi o presiune importanta asupra bugetului.

Statul are de gand, printr-o strategie lansata spre consultare societatii civile, sa faca cheltuieli in plus, prin introducerea unei pensii sociale minime, un fel de ajutor social extins, si prin acordarea de gratuitati la serviciile medicale. Cu alte cuvinte, sa extinda beneficiile si sa reduca contributiile, neavand, insa, resurse financiare clare.

De asemenea, strategia prevede crearea unui fond pentru persoanele varstnice, bazat pe un impozit de 0,2%, obtinut din taxa impusa asupra tranzactiilor imobiliare care depasesc 10.000 de euro ale persoanelor juridice si asupra achizitiilor de bunuri mobiliare care depasesc 500 de euro.

Petre Ciotlos, secretar general la Casa de Pensii, spune ca nu stie nimic despre strategie, dar tine sa ne linisteasca, explicand ca bugetul asigurarilor sociale va deveni autonom. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Finantelor dau asigurari ca economia va creste si o data cu ea si veniturile si ca statul va avea bani atat pentru actualii pensionari, cat si pentru viitorii.

Cand vine vorba despre cifre, insa, finantistii o cotesc catre pensiile private, aratand ca de acolo va veni salvarea. Speranta unei pensii mai bune in viitor inseamna iesirea treptata din actualul sistem falimentar si transferarea contributiilor catre fonduri private. Doua piloane ale viitorului sistem de pensii private au fost deja reglementate, dar sistemul inca nu functioneaza.

Nici o schema facultativa de pensii ocupationale nu a fost infiintata, iar cea mai importanta parte a reformei are intarzieri si mai mari. Din 2006, salariatii vor putea transfera o parte infima din contributiile la sistemul public catre fonduri private: 2% in primul an, urmand sa creasca pana la 8% in zece ani.

In plus, trecerea catre sistemul privat va fi obligatorie doar pentru tinerii sub 35 de ani, nou angajati. Toti ceilalti salariati vor putea iesi (facultativ) din sistemul public falimentar doar daca au mai putin de 45 de ani.

Restrictiile impuse atat pentru deductibilitatea acordata contributiilor la schemele facultative ocupationale, cat si pentru contributiile transferate la fondurile private (Pilonul 2) au diminuat interesul marilor companii de asigurari fata de noua piata, la care nu vor contribui mai mult de 600.000 de persoane in primul an.

Pe de alta parte, autoritatile se tem ca permitand transferarea unui procent mai mare din contributii catre fondurile private, "gaura" ramasa in sistemul public, estimata la 24 de milioane de euro in primul an de aplicare, va fi mult mai greu de acoperit, iar situatia actualilor pensionari se va agrava.

Trecerea catre un sistem privat de pensii este vazuta drept principala solutie si de Alianta D.A, alaturi de imbunatatirea colectarii in sistemul public, prin includerea lucratorilor in strainatate, interzicerea reesalonarilor si executarea silita a rau-platnicilor.

Sanatatea va deveni un vis pentru varstnici
Statul a cheltuit anul acesta peste 1.000 de miliarde de lei pentru a asigura asistenta medicala a pensionarilor. Pentru asistenta cu medicamente in ambulatoriu au fost alocate, conform Legii bugetului si a rectificarii de buget, alte 9.950 de miliarde de lei.

"Nu avem date defalcate privind consumul de medicamente pe diferite categorii de asigurati, dar putem preciza faptul ca pensionarii reprezinta un segment cu necesitati crescute privind consumul de medicamente si servicii de sanatate", apreciaza Biroul de Presa al Casei de Sanatate.

In conditiile in care tendintele sunt de crestere a numarului pensionarilor si a ponderii lor in structura populatiei, cheltuielile vor fi din ce in ce mai mari, la fel si presiunile asupra bugetului.

La aceasta se adauga si faptul ca, la noi, populatia varstnica este afectata de boli cronice – bolile aparatului respirator sau circulator, pentru a caror ingrijire este nevoie de mari sume de bani.

In plus, in ultima perioada se inregistreaza o crestere a numarului persoanelor cu varsta de peste 75 de ani, in cadrul acestei grupe de varsta doar 30% fiind persoane autonome, restul prezentand serioase probleme medico-sociale, in principal locomotorii si mentale.

Trebuie mentionat faptul ca principala sursa de finantare a sistemului de sanatate este reprezentata de fondul constituit, in principal, din contributii platite de angajati si angajatori - 82,5% din cheltuielile pentru sanatate.

Celelalte surse de finantare a sistemului sunt reprezentate de bugetul de stat – 13,5% in 2003, credite externe si fonduri nerambursabile – 3,5% in 2003, venituri proprii.

In acest calcul nu sunt incluse "platile directe" ale populatiei, care nu pot fi, desigur, cuantificate, dar diverse studii estimeaza ca valoarea lor s-ar situa intre 25 si 29% din totalul cheltuielilor pentru sanatate.

Asigurarea unui nivel optim al starii de sanatate si al calitatii vietii la toate etapele ciclului vietii, asa cum isi propune Ministerul Sanatatii, va fi un obiectiv greu de atins in conditiile restrictiei bugetare.

Ministerul a pus la punct o strategie in care arata cum isi propune sa realizeze acest obiectiv, fara sa mentioneze si resursele financiare avute in vedere, ceea ce ne duce cu gandul ca "platile directe" ar putea deveni preponderente in asigurarea actului medical. n

Piata nu tinteste la varsta a treia
Majoritatea companiilor romanesti nu par sa constientizeze "bomba" cu care s-ar putea trezi in brate in cativa ani: salariati in varsta, obositi deja de anii de munca, pe care nu ii pasioneaza noile cuceriri ale tehnicii sau Internetul. "Nu am o strategie, pentru ca nu m-am gandit la aceasta problema.

Pana acum, de bine, de rau, am avut o medie de varsta destul de scazuta", ne-a spus Radu Enache, presedintele lantului hotelier Continental. "Da, cred ca o sa avem o problema, dar mai avem timp sa ne gandim la ea", a completat un alt om de afaceri, Lucian Contras, de la DHSport.

In schimb, patronul de la Impact, Dan Ioan Popp, sustine ca politica companiei sale este subordonata principiului "firma are obligatia sa dea sanse continue de dezvoltare angajatilor". "Am pus la punct un centru de instruire, prin care trebuie sa treaca oricare angajat al meu. Acord o foarte mare importanta pregatirii continue", explica Popp.

Statul are in vedere, pentru a stimula angajatorii sa imbunatateasca pregatirea angajatilor, sa acorde deduceri pentru cheltuielile realizate cu training-urile. In schimb, Guvernul nu are in vedere nici o masura pentru a convinge forta de munca tanara sa revina in tara.

Singurele planuri facute de Ministerul Muncii vizeaza stimularea angajarii fortei de munca, prin sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor, subventionarea locurilor de munca pentru persoane cu varsta peste 45 de ani, cresterea salariului minim si promovarea imbatranirii active. Cum si cu ce bani, ramane de vazut.

Cresterea numarului persoanelor in varsta de peste 65 de ani nu va aduce mari schimbari nici in orientarea tintelor firmelor de publicitate. "Varstnicii si pensionarii reprezinta, in general, o categorie de populatie cu venituri reduse, care nu poate aduce mari schimbari", ne-a explicat Cosmin Alexandru, manager GfK.

"Mai bine ma orientez catre 20% din populatie care cumpara 80% din produse, decat catre 80% din populatie care poate cumpara 20% din produse", mai spune Alexandru. seful GfK crede ca si pe viitor se va pastra aceasta tendinta. "Varstnicii nu sunt dispusi la mari schimbari. Ei s-au obisnuit cu televizorul lor, nu vor altul mai mare, sau un frigider mai performant, mai silentios.

Nu vor putea reprezenta target-ul pentru campaniile de acest gen. Apoi, nici unul dintre clientii nostri nu ne-a cerut o schimbare de atitudine", a mai aratat Cosmin Alexandru.

Taxa pe forta de munca
Statele Uniunii Europene se gandesc serios ca, pe langa cresterea varstei de pensionare, sa majoreze si contributiile sociale, drept raspuns la problema imbatranirii populatiei si cresterii numarului de pensionari. Romania este departe de astfel de probleme, statul planificandu-si o scadere a contributiilor, concomitent cu o crestere a beneficiilor.

Asta in vreme ce deja 1,4 salariati sustin un pensionar.

Angajatii varstnici
Firmele nu sunt pregatite sa infrunte efectul generat de cresterea varstei de pensionare: cresterea numarului salariatilor varstnici. Majoritatea managerilor nu au in plan programe de formare continua a salariatilor lor. In plus, patronii nu par afectati de faptul ca forta de munca tanara si cea specializata ia din ce in ce mai des drumul strainatatii.

Nici piata de publicitate nu pare sa ii ia in calcul pe varstnici, din cauza veniturilor mici.

somajul
Populatia tanara, sub 25 de ani, reprezinta cea mai numeroasa grupa de populatie afectata de somaj. O alta grupa afectata de somaj este cea intre 40 si 49 de ani, vizata de restructurarile industriale. Principalele cauze: necorelarea sistemului educational si a recalificarilor cu cerintele pietei.

Un somaj ridicat inseamna contributii mici pentru sustinerea pensiilor actuale si o baza mica de calcul pentru cele viitoare.



















33 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version