Un fapt absolut scandalos se pretrece in ultimele saptamani la nivelul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI - serviciul secret al MAI, continuator al fostelor UM 0962 si 0215), dar si la nivelul Corpului de Control al ministrului de Interne. Cele doua directii, beneficiare ale unui proiect finantat prin program PHARE cu suma de un milion de euro, la care se adauga 150.

000 de euro, contributia partii romane, au primit sarcina sa puna la punct, in termen de 18 luni, o Unitate de Afaceri Interne, care sa "rezolve" coruptia din randul cadrelor MAI. Proiectul face parte din cadrul Capitolului 24 Interne si Justitie, din cadrul aquis-ului comunitar, de care raspunde MAI.

Acordul de twinning PHARE, denumit "Dezvoltarea masurilor anticoruptie in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor" a fost incheiat intre Romania, Marea Britanie si Spania, state care ne ofera asistenta specializata, prin intermediul unor experti in unitati de afaceri interne cu mare experienta.

In cadrul acestui parteneriat, specialistii romani, sub asistenta expertilor occidentali, vor trebui sa puna la punct bazele legislative ale unei hotarari de guvern, precum si pe cele logistice ale Unitatii de Afaceri Interne, care pana in luna august 2005 trebuie sa-si inceapa activitatea.

Modelul initial al Unitatii de Afaceri Interne

Initial, in cadrul discutiilor purtate la nivel de experti, sub coordonarea unui ofiter britanic, s-a decis ca Unitatea de Afaceri Interne sa fie o structura independenta si autonoma, care sa se subordoneze doar ministrului de Interne sau unui secretar de stat, dupa modelele occidentale.

Mai exista varianta ca unitatea sa fie in subordinea sefului Politiei Romane, conform modelului spaniol, pentru ca sa existe un control si management optim al procesului de combatere a coruptiei interne. Unitatea a si fost conceputa sa aiba aproape 500 de cadre, impartite pe trei "trunchiuri": tactica - tehnica si organizatorica; legislatie; comunicare interna-externa.

Cu alte cuvinte, Unitatea de Afaceri Interne ar trebui sa devina un serviciu independent, unde cetateanul sa depuna plangerile penale contra politistilor corupti si sa astepte tragerea acestora la raspundere. Ceva cat mai apropiat de cunoscutul model american.

Chiar in primavara acestui an, ne-au informat surse avizate din MAI, chestorul sef, Virgil Ardelean, seful DGIPI, zis "Vulpea", a declarat public intentia partii romane de a forma "o structura independenta si autonoma", care sa sanctioneze infractionalitatea de orice tip a ofiterilor si subofiterilor din Interne.

Aberatii securiste

Bunele intentii s-au schimbat subit si inexplicabil, dar, dupa cum veti intui, deloc dezinteresat. Dintr-o data, artizanii ambitioaselor proiecte, din partea romana, au cotit-o cu 180 de grade si au modificat radical proiectele incepute.

In noua formula, Unitatea de Afaceri Interne nu mai este gandita ca o unitate independenta si autonoma, ci ca o directie din cadrul serviciului de informatii condus de chestorul sef Virgil Ardelean.

Ba chiar i s-a fixat si o denumire noua, intitulata pompos: Diviziunea Anticoruptie si Standarde Profesionale, fiind deja hotarat ca ea sa fie infiintata in cursul acestui an, pana in alegeri, ca parte integranta a DGIPI.

Faptul ne-a fost confirmat oficial de Biroul de Presa al MAI, care ne-a raspuns in scris intrebarilor adresate: "(...) s-a hotarat infiintarea, in cursul acestui an, a Diviziunii Anticoruptie si Standarte Profesionale.

S-a optat pentru aceasta denumire, intrucat noua structura va avea competente in prevenirea, constatarea si investigarea faptelor de coruptie interna, conform legislatiei in vigoare, precum si in ceea ce priveste respectarea normelor de conduita prevazute in Codul de etica al lucratorului MAI si statutele ce reglementeaza activitatea functionarilor MAI.

Noua structura nu va fi o anexa a DGIPI, ci va fi parte integranta a acesteia, avand atat atributii informative, cat si investigative, sub supravegherea Parchetelor abilitate".

Iata asadar cum se recunoaste oficial ca Unitatea de Afaceri Interne va fi in subordinea servicului secret condus de chestorul-sef, Virgil Ardelean si se va ocupa de prevenirea si constatarea faptelor de coruptie. Adica de instrumentarea de dosare penale prin care se constata infractiuni, sub supravegherea Parchetelor.

Serviciile secrete nu au voie sa faca anchete penale

Se ridica o intrebare legitima: de cand serviciile secrete au voie sa faca anchete penale? Cand se stie ca ele trebuie sa se limiteze doar la a culege informatii si a le furniza organelor abilitate sa ia masurile ce se impun.

Numai Departamentul Securitatii Statului (fosta structura a Internelor in perioada comunista), a mai avut o sinistra Directie a VI-a de cercetari penale, care baga la zdup pe cine vroia si facea politie politica!

In plus, munca de urmarire penala nu se poate face cu ofiteri de informatii, care se stie ca, de cand e lumea, fac targuri cu informatiile, ascund informatii si fac negocieri imorale, care nu pot fi controlate de nimeni.

Iata cum Virgil Ardelean, si adjunctul sau chestorul principal Constantin Darna (despre care suntem informati ca se ocupa direct de implementarea proiectului din partea DGIPI), intentioneaza, pe banii Uniunii Europene, dar si cei de la buget, sa combata coruptia prin infiintarea unui "monstru".

Sub ideea generoasa de lupta anticoruptie, actiunea risca sa conduca la declansarea unor infernale operatiuni de politie politica sau la santaje cu dosare penale.

O unitate de afaceri interne, asezata pe baze europene, reprezinta o arma mortala pentru un sistem corupt, tocmai pentru ca ea se poate intoarce oricand impotriva celor mai mari sefi din Politie, care pot fi luati ca din "oala" atunci cand sunt prinsi ca savarsesc infractiuni, tocmai pentru ca o astfel de unitate nu lucreaza in sistemul militarizat de tip sovietic si nu se subordoneaza unor

grade mari. Acesta poate fi mobilul pentru care unitatea de afaceri interne se vrea a fi anihilata prin implementarea ei intr-un serviciu secret.

Informatii de ultima ora, oferite de surse avizate din interiorul MAI, ne avertizeaza ca pentru a adormi vigilenta expertilor straini care lucreaza de proiect, acestia au fost dusi pe Litoral, la un hotel al ministerului, intr-o vacanta de lux.

Totodata, am mai fost informati ca fostul sef de proiect britanic, un anume Derek, ar fi parasit proiectul cand a constatat ca partea romana nu are intentii serioase.

Ni s-a mai spus chiar ca exista lucratori romani care au solicitat ca expertii straini, care nu observa aceste modificari, din varii motive, sa fie inlocuiti cu cei care se ocupa de un proiect similar in Bulgaria, unde ar exista mai multa seriozitate.