Musamalizarea Abu Ghraib

de     Ziua
Sâmbătă, 21 august 2004, 0:00


Un raport al Pentagonului cu privire la oribilele abuzuri comise anul trecut la inchisoarea irakiana Abu Ghraib, da apa la moara criticilor Administratiei Bush, care il califica drept o intolerabila tentativa de "musamalizare" a scandalului. Raportul, care urmeaza sa fie prezentat oficial abia la sfarsitul acestei luni, a "transpirat" deja in presa americana.

Saptamana trecuta, cotidianul "Baltimore Sun" a publicat ample fragmente din controversatul document. Pe scurt, acesta concluzioneaza ca abuzurile de la Abu Ghraib au fost "incidente izolate", de care se fac vinovati cativa militari din esaloanele inferioare ale fortelor americane.

Se recomanda aplicarea de sanctiuni disciplinare impotriva a circa 25 de ofiteri de informatii, comandantii acestora fiind insa scosi basma curata. In mod straniu, responsabilitatea secretarului Apararii, Donald Rumsfeld, nu a fost luata nici o clipa in discutie.

Cu toate acestea, generalul de brigada Janis Karpinski, fostul comandant de la Abu Ghraib, a declarat luna trecuta ca Rumsfeld personal autorizase utilizarea "cainilor, a privarii de hrana si de somn", ca metode de a-i face pe detinuti mai cooperanti.

Exista numeroase elemente care indica faptul ca aplicarea "tehnicilor dure" de interogare a prizonierilor a fost o politica generala a Pentagonului, ordonata de la cel mai inalt nivel. Numeroase organizatii pentru protectia drepturilor omului se tem ca, departe de a fi un caz izolat, Abu Ghraib este doar varful vizibil al icebergului.


Rumsfeld si ai lui, scosi basma curata
Dupa ce imaginile atrocitatilor de la Abu Ghraib au facut inconjurul lumii, Pentagonul a anuntat, in luna aprilie a acestui an, demararea unei investigatii interne. Ancheta a fost coordonata de generalul George Fay, care a promis ca va face lumina in acest caz si ii va trimite pe vinovati in fata instantelor militare. Dupa trei luni de cercetari, raportul sau este aproape gata.

Desi oficial nu a fost inca dat publicitatii, presa americana a aflat deja care ii sunt concluziile. Si limitele.

"Este o musamalizare, una foarte abil orchestrata", a comentat pentru "Daily Telegraph" un avocat implicat in dosar. El a explicat: "Identificand drept vinovati cativa ofiteri de informatii, pe langa cei sapte din politia militara care au fost pusi deja sub acuzare, va parea ca s-au luat unele masuri.

In realitate, insa, este vorba despre aceeasi poveste cu cateva "uscaturi", din esaloanele inferioare."

Numerosi militari sunt de parere ca responsabilitatea trebuie cautata in randul conducerii civile a Pentagonului. Investigatia generalului Fay nu a intrat, insa, in aceste sfere. "S-a cautat in mod deliberat ca ancheta sa se opreasca inainte de a ajunge la usile ierarhiei civile", a declarat pentru "Telegraph" un consilier de la Pentagon.

"Ierarhie civila" formata din secretarul Apararii, Donald Rumsfeld, si staff-ul sau ales pe spranceana din randurile celor mai radicali dintre neoconservatori. Adepti ai politicilor de forta, acestia ar fi fost cei care au cerut, toamna trecuta, "inasprirea" metodelor de interogare utilizate impotriva prizonierilor irakieni.

Desi trecusera deja circa cinci luni de cand Presedintele Bush declarase incheierea oficiala a razboiului, situatia din Irak devenea din zi in zi mai exploziva. Luati complet prin surprindere de aceasta escalada a violentelor, liderii de la Pentagon doreau sa obtina, cat mai repede, informatii despre insurgenta.

Iata de ce a fost trimis la fata locului generalul Geoffrey Miller, comandantul de la Guantanamo. Misiunea lui: sa eficientizeze "valorificarea informationala" a irakienilor aflati in custodia fortelor americane. La scurt timp dupa sosirea lui Miller in Irak, abuzurile impotriva prizonierilor au inceput sa capete dimensiuni alarmante.


Abu Ghraib, cea mai mare inchisoare americana
Cele mai cumplite atrocitati de la Abu Ghraib s-au petrecut in cursul lunii noiembrie 2003. La acea data, inchisoarea se afla sub controlul unei echipe de ofiteri de informatii, insarcinati cu interogarea prizonierilor. Sosirea acestora a constituit inceputul cosmarului.

Fortele americane au decis sa utilizeze ca centru de detentie inchisoarea de la Abu Ghraib, la sfarsitul lunii iunie 2003. Temuta temnita situata la periferia Bagdadului era goala. Saddam Hussein ii amnistiase pe toti detinutii in octombrie 2002. Trupele americane au gasit-o pustie si partial devastata.

Initial, utilizarea inchisorii a fost evitata, din cauza renumelui macabru pe care si-l castigase in timpul fostului regim. Apoi, americanii si-au dat seama ca nu prea au de ales. Numarul prizonierilor, in loc sa scada dupa incetarea oficiala a razboiului, era in continua crestere.

In iulie 2003, circa 2000 de irakieni erau detinuti la Abu Ghraib, majoritatea adapostiti in corturi ridicate in curtea inchisorii. Paza acestora a fost incredintata unor unitati din cadrul Batalionelor 320, 372 si 800 de Politie militara. Batalioane de rezervisti, total nepregatiti pentru o misiune de acest gen.

Pana cu doar cateva luni inainte, multi dintre noii "gardieni" fusesera agenti de asigurari, functionari sau vanzatori. Sergentul Paul Shaffer din Pennsylvania a explicat pentru "New York Times": "Astazi esti o persoana care munceste la McDonalds; maine te trezesti in fata a sute de prizonieri, din care jumatate spun ca sunt bolnavi si jumatate se plang ca le este foame.

Totul a fost atat de brusc, incat nu cred ca am fost pregatiti pentru asa ceva."

La Abu Ghraib, situatia continua sa se inrautateasca, pe masura ce noi si noi detinuti erau adusi zilnic. In septembrie, numarul celor intemnitati depasise 7000. Inchisoarea fusese impartita in trei subdiviziuni. Prima, "Camp Ganci", era formata din opt siruri de corturi militare, incercuite cu sarma ghimpata. Fiecare sir adapostea circa 400 de detinuti.

Urma apoi "Camp Vigilant", care grupa, intr-un alt sector de corturi, circa 400 de detinuti considerati ca avand "valoare informationala" sporita. Cei mai "interesanti" erau insa trimisi in zona "dura", aflata in incinta inchisorii proriu-zise. Aici functionau sapte sectoare distincte.

Sase dintre ele erau utilizate de Autoritatea Provizorie de Coalitie pentru prizonierii care urma sa compara in fata unor instante irakiene. Al saptelea sector, controlat de armata, era impartit in doua zone: una pentru femei (1-B) si una pentru detinutii cu grad mare de risc (1-A). Acest sector era compus din 103 celule si avea o capacitate de 206 persoane.

Aici s-au petrecut atrocitatile care au ingrozit o lume intreaga.


Informatiile militare preiau controlul inchisorii
Politia militara fusese insarcinata cu paza detinutilor de la Abu Ghraib. Interogarea acestora revenea insa ofiterilor de informatii. Acestia se aflau sub comanda colonelului Thomas M. Pappas de la Brigada 205 de Informatii Militare. Centrul de interogatorii din cadrul inchisorii era condus de lt.-col. Steve Jordan.

La mijlocul lui august 2003, la inchisoarea de la periferia Bagdadului a sosit o echipa de civili, angajati ai companiei CACI din Virginia. Compania incheiase un contract pe un an cu Pentagonul, contract ale carui clauze au ramas secrete. Cert este ca cei 27 de civili trimisi de CACI la Abu Ghraib trebuia sa ajute la interogarea detinutilor irakieni.

Obtinerea de informatii referitoare la liderii insurgentei irakiene devenise o prioritate pentru Pentagon. La sfarsitul lui august, generalul Geoffrey Miller a fost transferat de la Guantanamo in Irak. Sarcina lui: sa stabileasca modalitatile de "exploatare rapida a detinutilor pentru obtinerea de informatii operative".

O luna mai tarziu, generalul Miller facuse deja turul complet al centrelor de detentie din Irak. Recomandarile sale au ramas clasificate.

La 19 noiembrie 2003, generalul Ricardo S. Sanchez, comandantul tuturor trupelor americane din Irak, ia o decizie surprinzatoare. El transfera formal comanda inchisorii de la Abu Ghraib Batalionului 205 de Informatii Militare, condus de colonelul Papas.

In realitate, "anchetatorii" preluasera de mai multa vreme controlul asupra centrului de detentie, in special asupra Sectorului 1-A, rezervat detinutilor "de risc maxim". "Ei conduceau; devenise o unitate de informatii militare", a declarat sergentul John Lamela, din cadrul Batalionului 320.

Rezervistii din Politia Militara erau tratati de sus de ofiterii insarcinati cu interogarea detinutilor. Uneori erau de-a dreptul sfidati. Puteau fi oricand mutati din camerele pe care le ocupau, pentru a le face loc oamenilor de la "informatii". Acestia nu se sinchiseau sa poarte uniforma regulamentara, ceea ce facea imposibila identificarea lor.

De multe ori, gardienii nu stiau nici macar daca au de-a face cu ofiteri de informatii, sau cu agenti CIA (care vizitau periodic inchisoarea). Atentionati cu privire la aceasta neregula, comandantii "anchetatorilor" raspundeau invariabil "Las-o balta", sustine John Lamela. "Au preluat controlul asupra intregii baze; era spectacolul lor", isi aminteste sergentul Joseph Mood din Benton, Pa.

El a declarat pentru "New York Times": "Astea erau cuvintele lor. "Noi conducem acum spectacolul asta". Au incercat sa ne faca sa-i tinem pe prizonieri treji toata noaptea, sa-i tinem afara, sa-i punem sa stea tot timpul in picioare - uneori le cereau gardienilor sa faca lucruri care erau total impotriva convingerilor noastre."


Cateva procese si mai multe sanctiuni disciplinare
Investigatiile ulterioare au stabilit ca cele mai multe dintre infioratoarele abuzuri petrecute la Abu Ghraib au avut loc in noiembrie 2003, cu precadere in zona 1-A. Prima ancheta cu privire la acest caz a fost cea efectuata, la inceputul acestui an, de generalul Antonio M. Taguba.

Cu toate ca raportul generalului Taguba s-a limitat la evaluarea conduitei politiei militare, documentul concluziona ca o mare parte din vina revine ofiterilor de informatii aflati sub comanda coloneilor Papas si Jordan. Erau criticati, de asemenea, si "anchetatorii" civili, fiind nominalizati in acest sens Steven Stephanowicz, seful echipei CACI si un alt contractor, John Israel.

Ca urmare a acestei prime investigatii, sapte politisti militari au fost pusi sub acuzare. Unul dintre ei a pledat vinovat si a fost condamnat la un an de inchisoare. Ceilalti asteapta inca sa compara in fata Curtii Martiale.

Raportul generalului Fay, care urmeaza sa fie dat publicitatii la sfarsitul acestei luni, se ocupa de responsabilitatea ofiterilor de informatii implicati in afacerea "Abu Ghraib". Multi dintre acestia ar putea scapa insa doar cu sanctiuni banesti sau retrogradarea, sustin surse din cadrul Pentagonului, citate de "Daily Telegraph". Numai cativa risca sa fie trimisi in fata Curtii Martiale.

Colonelul Papas, comandantul Batalionului 205 de Informatii Militare, a primit un avertisment scris in care este dojenit pentru faptul ca nu a vegheat la respectarea Conventiilor de la Geneva. Dintre toti cei nominalizati in legatura cu acest scandal, Papas are gradul cel mai inalt.

Conducerea Pentagonului nu este in nici un fel mentionata in raportul Fay. Rumsfeld si staff-ul sau vor intra probabil in tarbaca unei alte anchete, condusa de aceasta data de un fost director al CIA, James Schlesinger. Se pare ca rapotul lui Schlesinger va critica faptul ca Departamentul Apararii nu a stabilit reguli clare pentru interogarea detinutilor din Irak.

Spre deosebire insa de ancheta generalului Fay, aceasta nu este abilitata sa abordeze chestiunea "responsabilitatilor personale".



















79 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version