Ce reprezinta acest razboi? Doar o scapare de nervi a lui Adrian Nastase? Nu cumva avem de-a face cu o strategie a minuitorilor de strategii, americanii din spate, impreuna cu echipa de romani, pusa sa concretizeze? Prea este diferenta mare fata de discursul lui Adrian Nastase de la alegerile din 2000 sau de anul acesta. E drept ca Adrian Nastase s-a mai scapat.
A ramas proverbiala celebra mitocanie cu numaratul oualor. Dar fostul ministru de externe, in ciuda ironiilor, a vizibilei arogante, era un om care se exprima destul de ingrijit si prefera duelul. Acum, peste noapte, el a trecut la ciomag si la cuvinte de berarie marginasa.
Vrind-nevrind, sintem in situatia de a ne intreba: chiar asa este Adrian Nastase? Sau avem de-a face cu o masca electorala, compusa de altcineva? La prima intrebare ma feresc sa raspund. La a doua, mi-e clar.
Anuntarea campaniei negative de catre Nicolae Vacaroiu a fost o “scapare” a cuiva care s-a uitat peste o strategie de comunicare si apoi, in fata ziaristilor, l-a luat gura pe dinainte. Iesirile lui Adrian Nastase fac parte dintr-o piesa de teatru pe care o scriu expertii.
Partea neplacuta a acestei masti si a acestui tip de comportament sta in faptul ca nu face decit sa coboare standardele. Prin atitudinea sa, Adrian Nastase s-a grabit sa ocupe locul lui Vadim. Dupa cum vorbeste, el este noul Vadim Tudor al alegerilor din 2004.
Iar romanii, cu inclinatia lor histrionica, pot sa lase balta si inmormintarea soacrei, si purceaua bolnava in cotet, si saracia, si coruptia, si ocarile nevestei, si sa se distreze la o bere cu stilul mistocaresco-agresiv al premierului. Ai vazut ce le-a zis-o, vor comenta romanii. Pentru placerea circului, ei ar putea sa ignore orice chestiune dureroasa.
Personala sau nationala! Astfel, dezbaterea electorala s-a deteriorat chiar inainte de a incepe. De ce? Aici e aici. Am putea sa ne intrebam, de ce naiba niste americani sau ce-or mai fi cei care il papuseaza in alegeri pe Adrian Nastase au ales stilul acesta pur romanesc? S-or fi contaminat pe Dimbovita?
E mult mai simplu. Nastase si ai sai conteaza pe destabilizarea nervoasa a lui Theodor Stolojan. Miza este comportamentul interiorizat al presedintelui PNL care poate fi facut vraiste prin agresivitate.
De altfel, Stolojan a facut marea greseala de a se prinde in aceasta disputa de mahala. La primul atac, a raspuns elegant. La al doilea, a cazut in capcana adversarului. A socotit ca isi poate permite sa-i raspunda cu o poanta. L-a pus pe portarul PNL-ului sa joace un rol simbolic. Oricit de simpatic a parut acesta, intrarea in joc a liderului PNL este o eroare majora.
El nu este nici polemist, nu are nici inclinatii duelistice. In acest tip de discutii se misca lent, neinspirat si pierde.
La stilul smecheresc al lui Adrian Nastase, liberalii au raspuns la fel, de parca ei ar fi baietii tari ai cartierului. Fara sa-si dea seama, Theodor Stolojan a cazut in cursa. A facut si el primul pas pentru un alt tip de campanie electorala.
Pentru Romania, razboiul dintre Nastase si Stolojan pe limba lui Vadim Tudor este o nenorocire. Incalzeste galeria amatorilor de spectacol si ingroapa problemele reale ale tarii.
