Campioana olimpica la natatie in proba de 200 de metri liber, Camelia Potec vorbeste despre viata ei.

“La premiere mi-am muscat buzele ca sa nu plang”

Camelia Potec a fost marti dupa-amiaza oaspetele redactiei noastre. Campioana olimpica la natatie in proba de 200 de metri liber isi pastreaza gratia si atunci cand vorbeste. Nu raspunde decat dupa ce asculta foarte bine intrebarea. Isi alege cu grija cuvintele. Este fericita, dar calma. Starea de euforie nu i se mai citeste pe chip.

Calitati care au facut-o sa ajunga o adevarata stea a inotului mondial.

Jurnalul National: Cum comentezi cursa ta din finala de la 200 de metri liber?

Camelia Potec: Acum am vazut-o prima oara la dumneavoastra. A fost o cursa perfecta, chiar daca nu e cel mai bun timp al meu. La 50 de metri am intors a patra. Nu sunt destul de puternica ca sa plec o data cu celelalte. La 100 de metri am intors cu sportivele din frunte, am avut un timp foarte bun si pe ultima suta stiam ca voi fi pe podium. Stiu ca mereu vin foarte bine pe partea a doua.

Acolo reusesc sa ma incalzesc si sa dau totul.

Ce simti acum, cand te uiti la cursa?

Imi dau lacrimile. Parca nici nu sunt eu. Parca nu as fi fost acolo. “In camera am urlat de fericire”

Cand ai aflat ca ai castigat?

De obicei cunosc strigatul antrenoarei. Asteptam sa strige, dar nu am auzit nimic. M-am intors un pic speriata, stiam ca sunt pe podium, dar nu am auzit nimic si am crezut iar ca sunt pe patru. Ma bucur ca am reusit sa tin ultima parte. Probabil ca a fost adunata si putina rautate dupa ratarea de la 400 de metri. Trebuia sa castig pentru ca era ultima mea cursa de baza.

A fost o descarcare de fericire?

In bazin nu stiam sa arat ceea ce simt. Iti vine sa sari, sa spargi, dar am reusit sa ma controlez. Cand am ajuns in camera am tipat. La premiere mi-am muscat buza ca sa nu plang. Aveam ochii in lacrimi.

Ai visat vreodata sa fii campioana olimpica?

Nu am vrut sa ma gandesc.

Iti doresti sa apari in reviste, sa te folosesti de imaginea ta, sa fii o vedeta in adevaratul sens al cuvantului?

Este un lucru pe care imi place sa il fac si acum am si ocazia.

Ce iti mai doresti acum?

Sa ma odihnesc, sa ma gandesc foarte bine ce vreau sa fac in continuare. Trebuie sa pun totul in balanta. Pregatirea este extraordinar de grea. Pana acum ma gandeam ca fac toate sacrificiile pentru o medalie olimpica. Acum stau si ma gandesc ce anume m-ar mai ajuta sa trec cu bine peste suferintele astea.

Crezi ca ai puterea sa o iei de la capat?

Sper. Oricum, in astea 3-4 zile de cand sunt in vacanta a inceput deja sa imi lipseasca inotul. Am avut un program fix, iar de acum sunt libera. Trebuie sa discut si cu antrenoarea mea despre ceea ce urmeaza. Sa vedem daca mai este in stare sa mai continue.

Merita sacrificiile pentru o clipa ca asta?

Da. Merita chiar si pentru o medalie la Campionatele Europene.

Te-ai trezit pana la urma din tot acest vis sau nu l-ai developat pana la capat?

Ma simt la fel ca inainte.

Ai momente de stanjeneala, cand ai impresia ca nu faci parte din filmul asta?

Am momente cand ma blochez. “N-as poza goala pentru nimic in lume”

Te recunoaste lumea pe strada?

Mai sunt momente cand imi cere cineva buletinul sau carnetul si zice: “Camelia Potec, Camelia Potec, esti de la canotaj, nu-i asa?”. Stiau de mine, dar nu stiau de unde sa ma ia.

Le-ai luat ceva parintilor tai?

Medalia de aur.

Te-ai gandit ce vei face cu banii?

Intai sa vedem ce suma este. Initial, eu stiam de 25.000 de euro, dar s-a anuntat ca se dubleaza. Acum cica sunt prea multe medalii si nu se mai stie daca se dubleaza. Nu stiu exact. Probabil ca acesti bani ii voi investi intr-o agentie de turism.

Vei poza in Playboy?

Nu, oricat de multi bani mi-ar da. Nu ma tenteaza. Nu mi se pare normal. Mi-am facut o imagine prin munca si vreau sa ramana asa. Nu pot sa zic ca am nevoie de bani ca sa zic ca as face-o pentru bani. Mi se pare ca te vinzi pe tine pentru niste bani si nu sunt de acord. “Mi-ar fi placut sa fiu fotomodel”

Care este trasatura ta cea mai puternica?

Sunt foarte ambitioasa.

Care este calitatea pe care o apreciezi cel mai mult la un barbat?

Sa fie sincer.

Nu ai nici o prietena?

Am foarte multe prietene, dar nu am o cea mai buna prietena.

Care este calitatea pe care o apreciezi cel mai mult la ele?

Faptul ca sunt descurcarete.

Care este defectul tau cel mai mare?

Sunt prea timida si sufletista.

Ce ti-ai fi dorit sa ajungi daca nu erai inotatoare?

Mi-ar fi placut sa fiu fotomodel, dar acum ma gandesc sa imi deschid o agentie de turism. “Eroul meu e tata”

Ce inseamna pentru tine sa fii fericita?

Sa fiu sanatoasa si sa reusesc sa fac ceea ce imi doresc.

Sa fii pe podium si sa iti cante imnul Romaniei nu este un moment de fericire?

Ba da.

Care ar fi dupa tine cea mai mare nenorocire?

O boala foarte mare.

Ce ti-ai dori sa fii?

Acum sunt ceea ce vreau sa fiu.

In ce tara ti-ar face placere sa traiesti?

Africa de Sud. E foarte liniste si foarte multa verdeata.

Care este culoarea ta preferata?

Albastru. Ma prinde si foarte bine.

Care este personajul tau preferat?

Ca idol am avut-o pe inotatoarea germana Franziska van Almsick, pe care am si batut-o acum, in finala olimpica la 200 de metri liber, cand am luat aur. Ea este detinatoarea recordului mondial. Cand a stabilit primul ei record din cariera eu aveam 12 ani si o urmaream la televizor.

Si cum e sa iti bati idolul?

Este prima oara cand o bat intr-o competitie mare, pentru ca ea foarte multi ani nu a inotat.

Care sunt eroii tai in viata de zi cu zi?

Tatal meu. A facut totul singur.

Ce nume si prenume iti plac?

Ca prenume imi place Camelia. Inainte nu imi placea numele meu, dar acum a inceput sa imi placa pentru ca toata lumea il pronunta foarte des. “As vrea sa mor fara durere”

Care e lucrul care iti displace cel mai tare?

Rautatea oamenilor.

Cu ce dar de la mama-natura ti-ai dori sa fii inzestrata?

Sunt multumita de ceea ce mi-a dat.

Cum ti-ar placea sa mori?

Fara durere. Brusc.

Ce fel de greseli ierti cel mai usor?

Cele care nu afecteaza.

Care este motto-ul tau?

Orice ce ar fi, sa merg inainte.

Care este averea la care tii cel mai mult?

Parintii mei.

Cand si unde ai simtit fericirea absoluta?

Acum cateva zile, pe podium.

De ce iti este cel mai tare frica?

De lucrurile rele care pot veni pe neasteptate.

Care este cea mai mare nesabuinta de care ai dat dovada

pana acum? Probabil ca am fost rea de foarte multe ori.

In ce ocazie apelezi la minciuni?

De cate ori e nevoie.

Daca ai putea sa schimbi ceva la tine, care ar fi acel lucru?

Sa fiu mai dura un pic.

Ce faci in timpul liber?

Atunci cand il am, ma odihnesc.

REALISTA

“Daca voi continua, cred ca voi fi in stare sa ma calific la Olimpiada. Un esec ar insemna sa imi pierd medalia de aur. Fiind campion olimpic inseamna ca esti cel mai bun. Nu mi-ar pica bine sa vina cineva mai tare ca mine. Asa vad eu in cazul meu un esec”

SACRIFICIU

“Am avut o copilarie un pic altfel. Ma duceam la antrenament la 7 dimineata. La liceu, cand ceilalti colegi ai mei se duceau la distractie, eu mergeam la antrenament. Dar poate ca asa a vrut Dumnezeu sa fie viata mea. Nu cred ca am pierdut mare lucru” - Camelia Potec

CV

Palmaresul Cameliei Potec, nascuta la 19 februarie 1982, la Braila, cuprinde un loc 3 la Campionatele Mondiale din 2001, tot la 200 m liber, si 4 titluri europene (doua la 200 m liber, unul la 400 m liber si altul la stafeta 4x200 m liber).

Castigatoarea primei medalii de aur pentru delegatia Romaniei la Olimpiada de la Atena a inceput inotul de performanta la 9 ani si este legitimata in prezent la clubul CSA Steaua Bucuresti. In acest an, Camelia a cucerit aurul in proba ei favorita, 200 m liber, argintul la 400 m liber si bronzul la 800 m liber si cu stafeta Romaniei la 4x200 m liber.

Din palmaresul ei mai fac parte o medalie de bronz la Mondialele de la Fukuoka-Japonia in 2001 (200 m liber), argint si bronz european la Berlin in 2002 la 200 si respectiv 400 m liber, aur european cu stafeta de 4x200 m liber si trei medalii de bronz la 200, 400 m liber si 4x100 m mixt la Helsinki la CE 2000, doua medalii de aur si un bronz la 200, 400 m liber si respectiv 4x200 m liber, la CE

1999 Istanbul.