Canalul Dunare – Marea Neagra, a carui realizare a fost dorita si imaginata inca de pe la 1800, faciliteaza accesul tarilor din Europa la Marea Neagra si deschide legatura catre tarile orientale.

Canalul leaga Portul Cernavoda cu Portul maritim Constanta, folosirea lui scurtand cu aproximativ 400 km ruta marfurilor de la Marea Neagra pana la porturile dunarene din Europa Centrala si cu aproximativ 4.000 de kilometri drumul marfurilor din Australia si Orientul Indepartat catre Europa Centrala.

BANI. Constructia canalului Dunare – Marea Neagra a fost cel mai ambitios proiect realizat vreodata de romani. Lucrarile propriu-zise au durat opt ani, canalul fiind inaugurat oficial pe 26 mai 1984. Valoarea constructiei a fost evaluata, la vremea aceea, la 30 miliarde de lei, adica 2,2 miliarde de dolari.

“Calculele noastre au fost verificate si de Banca Mondiala, care a acordat la acea vreme un imprumut in valoare de 100 milioane de dolari, bani folositi pentru utilaje si echipamente“, a declarat ieri seful de proiect al canalului, inginerul Chiriac Avadanei. Dupa finalizarea canalului au mai ramas de executat, in 1984, lucrari in valoare de 3 miliarde de lei.

EFORTURI IMPRESIONANTE. Constructia canalului a implicat eforturi umane si financiare deosebite. La aceasta lucrare au participat aproape 35.000 de oameni, care lucrau in doua schimburi de cate 10 ore, cate sase zile pe saptamana. “Se lucrau 480 de ore pe luna.

Se ajunsese pana acolo incat, in unele locuri, schimbul doi se suprapunea cate o ora peste schimbul intai pentru a nu se intrerupe lucrul intre schimburi“, a afirmat Otto Breuer, fost director general adjunct al centralei de la Canalul Dunare – Marea Neagra.

El crede ca astazi nu ar mai fi posibila realizarea unui astfel de proiect, unul dintre impedimente fiind orele mai putine de lucru. La lucrari au fost folosite 7.000 de basculante, sute de buldozere si excavatoare. Constructia canalului a impus excavatii insumand 300 milioane de metri cubi de pamant si roca.

In lucrare au fost incorporate 3,6 milioane metri cubi de betoane simple si armate, din care 2,12 milioane mc au fost folosite la ecluze si poduri si 1,3 milioane mc in cei 45,9 kilometri de ziduri de sprijin.

ANIVERSARE. La implinirea celor 20 de ani de la darea in folosinta a canalului, in perioada 3-5 septembrie se vor organiza la Constanta o serie de manifestari la care sunt asteptati reprezentanti ai administratiilor canalelor De Suez, Panama, Rin-Main, precum si ai Comisiei Europene, sub patronajul careia se va desfasura evenimentul.

DATE TEHNICE

Canalul Dunare – Marea Neagra traverseaza Dobrogea de la vest la est, avand o lungime de 64,4 kilometri, cu un bazin hidrografic de 870 kilometri patrati. Traseul se desprinde din albia fluviului in zona vechiului Port Cernavoda, trece prin localitatile Medgidia si Basarabi si ajunge la mare in Portul Constanta-Sud.

Realizarea canalului a impus o serie de lucrari conexe de mare anvergura, precum construirea unor poduri, doua ecluze, la Cernavoda si Agigea, rectificarea unor sosele si cai ferate, suprainaltari de terenuri inundabile si altele. Canalul se inscrie in cea mai mare clasa de canale interioare, potrivit normelor europene.

Desi este mai scurt decat canalele Panama si Suez sau canalul German de Nord, canalul romanesc a necesitat un volum mai mare de lucrari. Caracteristicile canalului permit derularea unui trafic anual de peste 80 milioane tone de marfuri.

O data cu deschiderea canalului Main-Dunare, in 1992, s-a creat o legatura navigabila directa intre Marea Neagra si Marea Nordului, intre porturile Constanta si Rotterdam.