Cei un miliard de euro cheltuiti de Guvern pentru „apararea patriei“ prevad securizarea „celor 3147 kilometri de frontiera ai Romaniei“ (de fapt 3149,9 - n. red.), se arata in informarea contractantului EADS. Dintre vecinii Romaniei, Ungaria este deja membra a Uniunii Europene, iar Bulgaria ar trebui sa adere o data cu noi.
In conditiile in care intrarea in UE si in spatiul Schengen presupune desfiintarea frontierelor, reiese ca vor fi securizati aproape 1100 de kilometri de granita inexistenta.
Doua concluzii s-ar putea trage din aceasta situatie. Fie Romania nu va fi acceptata in UE sau in spatiul Schengen atat de curand, fie contractul a fost semnat la repezeala, pentru ca suma sa fie cat mai mare. Din totalul de un miliard de euro, mai mult de o treime ar reveni portiunilor de frontiera cu Ungaria si Bulgaria.
Cheltuirea celor aproape 400 de milioane de euro ar deveni inutila, cu atat mai mult cu cat proiectul este prognozat sa se incheie in 2009, adica dupa data teoretica a aderarii Romaniei.
Intrebat care este motivul pentru securizarea tuturor granitelor actuale, Toma Zaharia, secretar de stat in Ministerul de Interne, ne-a raspuns cu o intrebare. „De ce credeti ca Spania sau Italia isi securizeaza frontierele?“. La intrebarea daca Uniunea Europeana ne-a cerut sa securizam si granitele cu Ungaria si Bulgaria, Toma Zaharia a replicat: „Nu vreau sa spun mai mult.
Puneti-va aceasta intrebare“. Raspunsul il gasim in negocierile cu Uniunea Europeana referitor la Justitie si Afaceri Interne, care stipuleaza ca Romania trebuie sa isi securizeze doar frontierele de nord si est. In plus, documentul prevede ca punctele de trecere a frontierelor vor putea fi desfiintate.
Printre cerintele UE referitoare la securizarea frontierelor nu se numara si proiectul de un miliard de euro. In fapt, tot un miliard de euro va cheltui Uniunea Europeana pentru securizarea tuturor frontierelor sale externe, dupa cum a anuntat intr-un comunicat recent.
Fiecare centimetru al frontierei Romaniei va fi pazit cu elicoptere sau vase maritime, cu vehicule, camere de luat vederi, sisteme informatice si de transmisiuni, toate coordonate de 184 de centre administrative. Pentru acestea, Concernul EADS primeste 650 de milioane de euro.
Alti cel putin 350 de milioane de euro vor fi platiti de stat si subcontractati de EADS pentru ceea ce premierul Nastase numeste „suruburi si piulite“. Nici pana acum nu au fost facute publice numele firmelor care vor vinde suruburi si piulite de 350 de milioane de euro.
Contractul cu EADS reprezinta o nebuloasa de la un cap la altul. Nu s-a tinut licitatie, iar intelegerea nu a fost anuntata de oficialitati nici inainte si nici chiar doua zile dupa semnare. Primele informatii au aparut intr-un comunicat difuzat de EADS in 12 iulie, ziua vizitei cancelarului german Gerhard Schröder.
Au urmat o serie de minciuni ale oficialitatilor, ba ca o parte din bani ar fi fost de la PHARE, ba ca nu ar fi vorba de un miliard de euro. Acestea au fost demontate pe rand, de Comisia Europeana, respectiv chiar de un membru al Executivului, ministrul Integrarii, Alexandru Farcas.
Cea mai halucinanta explicatie ii apartine lui Adrian Nastase, care a pus secretomania din jurul contractului pe seama unor „grupuri de interese“ care ar fi vrut sa participe la proiect. Asa cum ne-a obisnuit, premierul nu a precizat la ce grupuri de interese se refera.
