Romania se situeaza pe ultimul loc in ceea ce priveste balanta comerciala, intr-un clasament al statelor din centrul si estul Europei, se arata in Raportul „Turismul romanesc: un start pierdut“, elaborat de Societatea Academica Romana.

Potrivit sursei citate, in 2002, Bulgaria a reusit sa incheie anul fiscal cu un sold de 385 de milioane de dolari, pe cand Romania a iesit in pierdere cu 171 miliarde de dolari. Situatia este ingrijoratoare, cu cat industria turismului in sud-estul Europei este in expansiune continua dupa 11 septembrie.

Romania are in zona competitori puternici - Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria -, state ce se pot lauda cu un avans destul de puternic. O politica inteligenta de marketing si cultivarea de afaceri cu Germania au adus Bulgariei un mare avantaj. Mai mult, Ungaria, tara fara iesire la mare, a reusit sa atraga, in 2003, la Lacul Balaton de doua ori mai multi turisti decat litoralul romanesc.

O simpla comparatie a ponderii sectorului turistic in PIB ne da o imagine a diferentei mari ce exista intre Romania si celelalte state competitoare. Astfel, in 2003, turismul romanesc a contribuit cu 1,4% din PIB, in timp ce, in Bulgaria, sectorul turistic detine 5%, ca sa nu mai vorbim de Grecia si Turcia, unde ponderea este de 5,7%.

Una dintre cele mai importante cauze ale stagnarii este capacitatea institutiilor responsabile cu promovarea turismului sa aiba o strategie coerenta care sa permita atragerea a cat mai multi turisti occidentali.

Politica pretului scazut practicata de patronatele din turism si de institutiile statului a urmarit atragerea unor turisti din tarile vecine Romaniei, tari cu un nivel de trai nu foarte ridicat. Aceasta politica a dat roade, in ultimii patru ani Romania a fost vizitata preponderent de turisti ucraineni, moldoveni, bulgari si unguri.

In sine, strategia nu este gresita, dar este singura promovata, se spune in raport.

Politicile de turism autothtone au cunoscut si cunosc slabiciuni atat de ordin structural, cat si functional. Privatizarea tarzie - in 2003, 40% din active inca nu erau privatizate si, mai important, acestea cumulau 44% din unitatile de cazare - este principala cauza a stagnarii.

Calitatea proasta a serviciilor, traditionala si intretinuta de intarzierile din privatizare, constituie o slabiciune de ordin functional, care, pe o piata internationala extrem de concurentiala, isi face simtite efectele.

In ceea ce priveste infrastructura, Romania se situeaza pe pozitia a 90-a intr-un clasament ce cuprinde 212 state, fiind devansata de Kazahstan, Uzbekistan sau Kirghisztan.

Pana in 2004, Romania a fost singura tara cu iesire la mare fara turism maritim si asta din cauza atitudinii pasive a autoritatilor, care au zadarnicit orice initiativa de dezvoltare a acestui tip de afacere, avand in vedere ca pretul unei calatorii cu vaporul este doua trei ori mai scazut decat al celorlalte mijloace de transport.

Mai mult decat atat, nici infrastructura aeriana nu permite un trafic turistic semnificativ, iar politica TAROM de a anula unele curse externe, arata raportul, a afectat schimbul de turisti.

„Teapa“ taxiurilor de la Aeroportul Otopeni, chiar si dupa tinerea controversatei licitatii (turistii platesc cel mai mare tarif din Europa Centrala si de Est, 1 euro/km), impreuna cu mizeria si scarile rulante defecte de la Universitate sunt elemente definitorii ale imaginii Romaniei in lume.