Agentii economici din sectorul turismului platesc nu mai putin de 14 impozite centrale si trei locale, la care se adauga 9% TVA pentru cazare si 19% TVA pentru masa. Fiscalitatea excesiva obliga agentii economici de pe aceasta piata sa practice preturi ridicate in comparatie cu cele din statele balcanice, in sensul ca taxele si impozitele percepute in Romania reprezinta 35% din preturi.

Spre exemplu, in Grecia si Turcia, aceste taxe sunt de trei-patru ori mai mici decat cele din tara noastra, intrucat, pe langa sectorul de turism, se pot dezvolta si domenii conexe. O situatie aparte o constituie unitatile hoteliere situate pe litoral. Desi sezonul turistic dureaza maximum cinci luni, taxele pe cladiri sau pe statiune sunt platite pentru un an fiscal.

Unitatile hoteliere cu activitate sezoniera se pot bucura numai de o singura facilitate, reducerea cu 50% a impozitului anual pe cladiri si terenuri, dar numai in cazul in care au destinatie strict turistica. Rata profitului in turism, declarata oficial, este de 2-6%, insa realitatea difera in functie de nivel, locatie si managementul fiecarei societati.

Secretarul general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania, Mihai Rajinta, ne-a declarat ca, in comparatie cu alte domenii, cum ar fi comertul, agentii economici din turism realizeaza profituri mult mai mici.

Politica autoritatilor de promovare a turismului s-a canalizat pe proiecte care de care mai ciudate: Dracula Park, palmierii de la Mamaia sau statiunea Europa.

In afara de aceste fantasmagorii, se pune problema asupra eficientei programelor sociale, care au inghitit, potrivit Raportului „Turismul romanesc: un start ratat“, elaborat de Societatea Academica Romana, 20% din suma alocata turismului in 2003.

Cei care beneficiaza de acest program, in mare parte pensionari sau persoane care beneficiaza de asistenta sociala, nu consuma alte servicii, pentru ca nu isi permit. Aceeasi situatie se inregistreaza in cazul Programului „Litoralul pentru toti“, industria turismului necastigand absolut nimic.

Raportul citat considera ca si Programul „Turism pentru sanatate“ a constituit un esec, intrucat fostul Minister al Turismului a concurat cu Ministerul Sanatatii, singurii invinsi fiind turistii.

In schimb, proiecte de mare amploare care sa vizeze dezvoltarea turismului cultural, Delta Dunarii, bisericile din Moldova sau chiar a turismului urban (care detine in Ungaria o pondere de 80% din sectorul turistic) se lasa asteptate.