Aspectul grafic foarte bun nu compenseaza neglijenta gameplay-ului

In ultima perioada, ademeniti de sangele si creierii frumos curgatori din shooterele mult-asteptate (vezi Doom 3), majoritatea gamer-ilor au uitat cu totul de sporturi. Adio FIFA, NBA, NFL si altele asemenea, eu raman cu pistoalele si monstruletii mei, "degraba varsatorii de sange", pare a fi sloganul zilei.

Si totusi, nu toata lumea a uitat minunata lume a sportului, astfel incat astazi ne-am propus sa ne ocupam putin de NBA Live! 2004, un joc hulit de unii si foarte apreciat de altii. Chiar ascultam, saptamana trecuta, plangerile unui gamer inrait, care era suparat pe nota mica acordata jocului de una dintre revistele autohtone de profil.

Sa trecem peste parerile contradictorii care vor exista intotdeauna cand vine vorba despre jocuri, si sa vedem ce aduce nou si interesant NBA Live! 2004, pana punem mana pe urmatorul din serie, NBA Street.

In primul rand, este laudabil faptul ca EA Sports s-a chinuit atata sa redea expresiile adevaratilor jucatori din NBA personajelor din joc. Miscarile trupurilor sunt, de asemenea, apropiate de realitate, din acest punct de vedere jocul fiind de departe cel mai reusit din seria NBA. Controlul este destul de bun, insa aici exista o problema.

In momentul in care vrei sa schimbi jucatorul pe care il controlezi in acel moment, iti este dat, invariabil, jucatorul cel mai apropiat de minge. Foarte frumos si util, dar acest lucru te impiedica sa creezi strategii mai ample, este o ingradire absolut inutila a miscarii pe terenul de joc.

De exemplu, sa spunem ca adversarii se apropie de jumatatea ta de teren, iar tu esti cu LA Lakers (asta e, fiecare cu gusturile sale). Daca il controlezi in acel moment pe Kobe Bryant, nu prea ai ce sa faci cu el pentru ca este micut, iar daca adversarul este un centru urias, va trece prin el ca prin branza.

Cu toate acestea, este o chestiune de pur noroc sa reusesti sa ajungi sa-l controlezi pe Shaquille O´Neal, de exemplu, pentru a reusi sa-l pozitionezi sub cos pentru un "capac" maiastru la adversar. In aceeasi ordine de idei, eu n-am vazut in viata mea o aparare atat de feroce ca in NBA Live! 2004, nici macar in finalele NBA-ului real.

Daca ai ghinionul sa prinzi toti cei cinci adversari in jumatatea lor de teren, un slam-dunk va fi ceva science-fiction, chiar si cu "mamutul" de Shaq.

O alta "buba": daca meciul se apropie de final si echipa ta conduce, antrenorul echipei adverse cere vreo patru time-out-uri consecutive, in urma carora jucatorii sai incep sa actioneze cu disperare, aplicand o strategie absolut idioata, care personal m-a enervat in primul meci jucat pana la extrem.

Inca nu invatasem sa dau lovituri libere, iar jucatorii adversi au inceput sa comita faulturi in draci. Practic, de cate ori reuseau sa se apropie de un jucator de-al meu, comiteau un fault. La doua urmau cele doua lovituri libere, pe care, evident, le ratam, iar ceilalti recuperau mingea de sub panou si dadeau cos.

Ei bine, dupa 17 minute de joc, conduceam cu vreo 14 puncte, care au disparut imediat dupa aplicarea "strategiei" ciudate despre care vorbeam, in doar trei minute, timp in care am reusit sa "o fur" cu 54-45. Am zis ca a fost un accident, am rejucat meciul, s-a intamplat acelasi lucru. In urmatorul meci, din nou, "geniul" EA Sports a reusit sa ma frustreze complet.

In fine, sa spunem ca acest lucru se poate remedia daca inveti sa transformi loviturile libere, sau daca nu le mai permiti sa se apropie de jucatorii tai, folosind pase rapide si aruncari de la distanta.

Dynasty - fii managerul echipei tale si condu-i pe teren

Nu toate lucrurile sunt insa rele in NBA Live! 2004. Am salutat noul sistem de joc Dynasty, un sistem complex, care permite managementul echipei, transferul jucatorilor, antrenamente pe segmentul dorit si asa mai departe.

Din nou de apreciat este faptul ca dupa fiecare meci poti castiga puncte NBA, pe care le poti folosi pentru a cumpara echipament, pentru a-ti antrena jucatorii (fie intreaga echipa, fie in mod individual) la sectiunile dorite: aruncari de la trei puncte, atac, recuperari etc.

De mentionat faptul ca, daca la inceputul sezonului poti lua bataie de la Golden State Warriors jucand cu Lakers, de exemplu, pe parcursul jocului membrii echipei capata experienta si antrenament, evoluand in aptitudini. Cu alte cuvinte, un joc mult mai complex si mai dinamic decat ne-a obisnuit EA Sports pana acum.

Pe parcursul jocului veti intalni, din nefericire, si alte probleme. In timp ce producatorii se dedica aspectului grafic al jocului, care este intr-adevar demn de lauda, uita sa mai umble si pe la gameplay. Am avut surprize aruncand de la trei puncte cu Fox, care era considerat cel mai bun jucator al Lakers pe acest segment, si ratand de pe loc, cu miscari ample si deloc grabite.

Am reusit, in schimb, sa dau cosuri de trei puncte din toate pozitiile posibile, inclusiv din miscare, cu Fisher, cotat net inferior fata de Fox la aruncarile de trei puncte.

Situatia se repeta si in alte cazuri, avand in vedere ca am avut mai multe recuperari reusite cu Bryant, in ciuda "gramajului" sau minim, in timp ce Shaq nu numai ca rata, dar era daramat pe teren de "pitici" ai apararii adverse.

Totusi, NBA Live! 2004 ramane, pana la aceasta ora, capul de serie al celor de la EA Sports, un joc exploziv, in care se poate face spectacol sau cariera si care are si functii de manager de baschet.

Asteptam cu mare interes NBA Street, un joc mult mai apropiat de realitate (conform comunicatelor oficiale), cu mult mai multe posibilitati, mai dinamic si plauzibil decat toate aparitiile anterioare, cu alte cuvinte, baschetul "murdar", de strada.