Organizatia nu se ocupa, insa, de problemele ecologice ridicate initial de Romania ca baza a impotrivirii la acest proiect. Intrebat daca sunt la mijloc chestiuni strategice, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, Catalin Ionita, a admis partial. „Se poate intelege si in felul acesta, daca ne gandim la potentialele moduri in care un canal de navigatie poate fi folosit.
Trebuie, sigur, sa vedem intai analizele, sa cunoastem analizele ce vor fi efectuate privind impactul pe diverse segmente, pe diverse dimensiuni ale lucrarilor ucrainene“, a declarat Ionita. Acesta mai spune ca NATO trebuia sesizata mai ales pentru a se sti care vor fi punctele de plecare in viitoarele relatii cu o tara nemembra, adica Ucraina.
In principiu, NATO nu poate lua masuri impotriva Ucrainei, dar se pot determina consecintele strategice ale constructiei canalului prin care Ucraina isi croieste drum din Dunare catre Marea Neagra. De asemenea, sesizarea adresata NATO ar putea convinge tarile aliate ca trebuie sa adopte o pozitie unitara fata de acest litigiu cu o tara nemembra, precizeaza purtatorul de cuvant.
Pana in prezent, s-au pronuntat impotriva construirii canalului Uniunea Europeana, Statele Unite si Fondul Mondial pentru Natura. Toate considera ca noul canal este o amenintare pentru mediu, dar Ucraina a ignorat toate aceste reactii si a inaugurat cu fast, in urma cu cateva zile, canalul.
In ziua inaugurarii, oficialii de la Bucuresti au anuntat ca s-au intrunit toate elementele necesare pentru sesizarea Curtii Internationale de Justitie de la Haga.
Subiectul a fost tratat cu discretie de oficialitatile romane pana cu putin inainte de inaugurarea canalului. S-a putut observa, insa, o campanie efervescenta in presa internationala, campanie incurajata cel mai probabil de autoritatile de la Bucuresti. Argumentele ecologice nu au functionat insa in fata ucrainenilor, cu atat mai mult cu cat strategia a fost gresita din start.
Ucrainenii nu au cedat in fata argumentului de mediu si pentru ca Romania, la randul ei, a sapat propriile canale in Delta, lucru ce a facut impracticabil bratul Chilia. Aceste episoade fac pare dintr-un serial mai lung al sabotajului reciproc, ce include si scufundarea navei Rostock pe bratul Sulina de catre ucraineni.
Miza a reprezentat-o accesul pe Dunare, ce reprezinta o sursa importanta de venituri, chiar si numai prin taxele de operare.
