Curtea de Conturi este organismul de certificare pentru programul SAPARD. In baza normelor legale, Curtea de Conturi a desfasurat primul audit aferent programului SAPARD pentru anul financiar 2002, constatand ca, in acea perioada, Agentia nu a efectuat nici o plata catre beneficiarii finali.
In urma verificarilor facute, Curtea de Conturi a constatat o serie de puncte slabe si deficiente in functionarea sistemelor de implementare a programului SAPARD. Printre constatarile majore se regasesc: dublarea unor functii de implementare si de preautorizare plata atat la nivelul Agentiei, cat si al birourilor regionale.
Prima consecinta a acestei nereguli a constat in intarzieri semnificative in procesul de evaluare, ceea ce a putut duce, in cazul cererilor de plata, la diminuarea contributiilor comunitare. In plus, fata de intarzierea generata de dublarea evaluarii se adauga cea cauzata de circuitul documentelor intre structurile teritoriale si cele centrale.
Pentru ca in anul financiar 2002 nu s-au facut plati, certificatul de audit emis pentru acest an a fost favorabil. In anul 2003, cand la conducerea Agentiei SAPARD s-a aflat d-na Elena Sacuiesu, Curtea de Conturi a constatat nereguli cu un impact mult mai mare.
Astfel, nu au fost respectate procedurile de achizitii de servicii, bunuri si lucrari si nici prevederile exprese din contractele de finantare incheiate intre Agentie si beneficiarii de asistenta tehnica. Din documentele analizate a rezultat posibilitatea existentei unor situatii de conflict de interese, cazuri in care sumele platite vor fi neeligibile.
In alte cazuri, verificatorii au constatat ca s-a autorizat plata "transei zero" necesara pentru serviciile de proiectare fara a se respecta cerintele Comisiei Europene privind obligativitatea verificarii la fata locului a prestarii serviciilor de proiectare inainte de efectuarea platilor. Si in acest caz, sumele cheltuite vor deveni neeligibile.
Un alt criteriu impus de Uniune si nerespectat in cazul mai multor contracte este cel conform caruia, juridic, terenul pe care se executa lucrarea trebuie sa fie inclus in proprietatea publica.
Pentru remedierea deficientelor constatate, Curtea de Conturi a facut singurul lucru pe care era abilitata sa-l faca, si anume a formulat recomandari si a trimis Comisiei Europene atat raportul de audit, cat si certificatul.
In programul ISPA s-au decontat cu nemiluita cheltuieli nejustificate
Neregulile constatate in legatura cu utilizarea fondurilor aferente programului ISPA nu sunt nici acestea de ici, de colo.
Pana la 30 iunie 2004, Curtea de Conturi a finalizat cinci actiuni de audit si a constatat: slaba pregatire a personalului din agentii, ca si lipsa experientei necesare in derularea acestor fonduri; procedurile de lucru utilizate de personal sunt schematice, contin erori sau, pur si simplu, lipsesc, asa cum este cazul pentru beneficiarii finali ai proiectelor de mediu; nu exista o strategie de
pregatire profesionala pe termen lung a personalului. Legat de sistemul IT, s-a constatat ca nu exista reguli stricte pentru parolele de retea si nu exista o politica de actualizare a acestora, cauze care sporesc vulnerabilitatea retelei.
Controland platile efectuate din fondurile ISPA, Curtea a detectat nereguli privind plata de indemnizatii si diurne catre unii consultanti externi, precum si nereguli la rambursarea unor cheltuieli, respectiv lipsa oricarui document justificativ. Ba chiar s-au decontat si cheltuielile nedatorate (taxiuri folosite in tara de origine de expertii straini, bilete de avion etc.).
In privinta achizitiilor de bunuri, Curtea a constatat ca in mod artificial a fost impartita valoarea totala a echipamentelor de achizitionat in loturi de produse cu o valoare mai mica, aranjament necesar pentru a evita aplicarea unui anumit tip de procedura de achizitie prin licitatie.
Alte "pricini" sunt analizele superficiale ale documentelor depuse de ofertanti, ceea ce a generat accesarea unor oferte neconforme.
PNA ancheteaza cazurile de fraudare a fondurilor europene
Andrei R. Dobrogea
Procurorul general adjunct al Parchetului National Anticoruptie (PNA), Adrian Miclescu, a afirmat, ieri, la Sovata, in cadrul unui seminar, ca PNA a inregistrat 27 de cazuri privind fraudarea fondurilor comunitare, sase dintre acestea fiind transmise instantelor de judecata.
Miclescu a mentionat ca, in patru dintre aceste dosare, anchetatorii nu au declansat urmarirea penala, socotind ca faptele nu exista. In alte 17 dosare, au fost recuperate prejudicii care totalizeaza 156.000 de euro. Unul dintre cazurile trimise judecatorilor este al Georgetei Marineata, fost consilier in cadrul Ministerului Integrarii Europene.
Aceasta a fost condamnata in prima instanta la trei ani de inchisoare, dupa ce a fost trimisa in judecata pentru trafic de influenta, sub acuzatia ca a promis ajutor unor agenti economici pentru obtinerea unei finantari nerambursabile in cadrul unui proiect prin programul PHARE 2001.
Restul de dosare inaintate instantelor pentru solutionare se refera la schimbarea destinatiilor fondurilor comunitare, sumele fiind utilizate in diverse scopuri de beneficiari.
Virgil Teodorescu - 2 milioane de dolari spaga
Dintre cauzele finalizate pana in prezent de Biroul de Combatere a Infractiunilor impotriva intereselor financiare a comunitatilor europene, PNA il mentioneaza, printre altii, pe Virgil Teodorescu, trimis in judecata in decembrie 2003 pentru trafic de influenta.
Acesta, in calitate de functionar guvernamental, a pretins unui om de afaceri doua milioane de dolari, promitandu-i acestuia ca are influente asupra unor persoane cu functii de conducere din cadrul unor autoritati publice, centrale si locale si ca va determina demararea unor investitii pentru proiectul "Omu – Busteni" unde erau deja alocate fonduri obtinute de la bugetul comunitatii
europene. Consilierul a pretins ca poate interveni in favoarea omului de afaceri si va obtine o garantie guvernamentala pentru contractarea unui imprumut extern de circa 58 milioane de dolari.
Georgeta Marineata - 6.000 de euro spaga
Dupa cum am spus, un alt dosar important solutionat de procurori a privit-o pe Georgeta Marineata, sefa Serviciului de Plati din cadrul Ministerului Integrarii Europene, trimisa in judecata, tot pentru trafic de influenta. Anchetatorii au stabilit ca Marineata a pretins 11.000 de euro si a primit 6.
000 de euro de la un denuntator pentru intocmirea si sustinerea unui proiect de finantare nerambursabila in cadrul programului PHARE 2001.
Florica Dinculescu – 120.000 de dolari spaga
Un alt caz referitor la implicarea unui important functionar in fapte de coruptie este cel referitor la directorul Directiei SAPARD din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Este vorba despre Florica Dinculescu, care, impreuna cu directorul general al Directiei Generale Economice si Relatii Bugetare din acelasi minister, a pretins si primit 120.
000 de dolari de la reprezentantul unei societati italiene pentru a-i facilita castigarea unei licitatii organizate cu ocazia privatizarii unei societati comerciale din Jimbolia.
Cazuri de milioane de euro
In toate dosarele finalizate pana in prezent de procurorii PNA, au fost recuperate prejudicii de peste 156.000 de euro. Biroul pentru Combaterea Infractiunilor impotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene are in lucru alte dosare a caror finalizare se va realiza in scurt timp.
De exemplu, anchetatorii efectueaza verificari cu privire la modul de utilizare a unei finantari externe de 200.000 de euro, bani obtinuti de la bugetul general al comunitatii europene pentru proiectul "Dezvoltarea economica regionala privind perfectionarea continua a intreprinzatorilor" beneficiar fiind Camera de Comert a Regiunii 1 Nord-Est Romania.
Un caz instrumentat in prezent de PNA se refera la modul de folosire a 1,5 milioane euro din fonduri nerambursabile pentru agricultura de catre un administrator al unei societati comerciale din Arad, care a folosit banii in interes personal, inclusiv pentru achizitionarea unor autoturisme de lux.
Farcas: Comisia Europeana are o problema de comunicare
In cadrul seminarului "Transparenta si integritate in gestionarea fondurilor Uniunii Europene in Romania”, ministrul integrarii europene, Alexandru Farcas, a afirmat ca autoritatile romane invata din mers sa fie preocupate ca institutiile publice sa castige increderea cetatenilor.
"Sondajul IRSOP realizat la cererea Delegatiei Comisiei Europene (CE) la Bucuresti ne pune problema despre cum vom imbunatati comunicarea publica. Impreuna cu Delegatia CE, avem o problema de comunicare si, in general, aceasta comisie are o problema de comunicare. Oamenii nu au suficienta incredere”, a declarat Alexandru Farcas.
Mai mult, ministrul a argumentat sondajul aratand ca in cadrul acestuia s-a vorbit de o perceptie care este dominata de situatii reale, de suspiciuni si despre "ceea ce nu se intelege”. "In Romania, de exemplu, functionarii publici nu respecta legea pentru ca au indicii de contractare si ca au o rata de absorbtie realizata.
Insa in Uniunea Europeana, institutiile publice sunt preocupate de lipsa de incredere manifestata de opinia publica fata de ele”, a mai spus ministrul integrarii europene.
Oficialii europeni colaboreaza cu PNA in combaterea fraudelor
Progresele inregistrate de autoritatile romane in lupta impotriva coruptiei au fost apreciate de oficialii europeni, care au calificat "colaborarea excelenta" cu aceasta institutie pentru combaterea fraudelor cu fonduri comunitare, intr-o adresa catre PNA.
Informatiile transmise si progresele realizate de Romania pentru a pune in aplicare instrumentele Consiliului Europei si recomandarile GRECO subliniaza hotararea autoritatilor romane de a lupta eficient impotriva coruptiei", se arata in adresa de la Strasbourg, semnata de directorul general al Departamentului Juridic din cadrul Directiei Generale a Consiliului Europei, Guy De Vel.
In aceeasi adresa se subliniaza "colaborarea excelenta" dintre Consiliul Europei si structura PNA privind combaterea infractionalitatii impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene, a declarat Alexandru Chiciu, procuror-sef in cadrul PNA.
Puscas: Nereguli la 147 de proiecte derulate cu fonduri europene
Negociatorul-sef cu UE, Vasile Puscas, a declarat, ieri, ca autoritatile romane au descoperit, de la inceputul anului, nereguli la 147 de proiecte derulate cu fonduri europene, dar trebuie vazut si cate a depistat Delegatia Comisiei Europene in Romania.
Puscas a facut aceste precizari in replica la studiul IRSOP comandat de Delegatia Comisiei Europene (DCE), conform caruia romanii sunt convinsi ca fenomenul coruptiei se extinde si asupra procesului de distribuire a fondurilor europene.
Negociatorul a declarat ca Delegatia Comisiei Europene este "actor central" in derularea programelor comunitare si fondurilor si ca ar trebui vazut cate fraude sau acte de coruptie a semnalat acest organism.
Oficialii europeni apreciaza colaborarea cu PNA
Banii UE, cautati in 27 de dosare
Progresele inregistrate de autoritatile romane in lupta impotriva coruptiei au fost apreciate de oficialii europeni. Intr-o adresa catre PNA, ei mentioneaza "colaborarea excelenta" cu aceasta institutie in combaterea fraudelor cu fonduri comunitare.
In adresa se subliniaza cooperarea dintre Consiliul Europei si structura PNA privind contracararea infractionalitatii impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene.
"Informatiile transmise si progresele realizate de Romania pentru a pune in aplicare instrumentele Consiliului Europei si recomandarile GRECO subliniaza hotararea autoritatilor romane de a lupta eficient impotriva coruptiei", se arata in adresa de la Strasbourg, semnata de directorul general al Departamentului Juridic din cadrul Directiei Generale a Consiliului Europei, Guy De Vel, si primita
de Parchetul National Anticoruptie.
Parchetul National Anticoruptie a inregistrat pana acum 27 de cazuri privind fraudarea fondurilor comunitare, sase dintre acestea fiind transmise instantelor de judecata. In patru dintre cazuri, procurorii nu au declansat urmarirea penala, apreciind ca faptele nu exista. In alte 17 dosare, au fost recuperate prejudicii totalizand 156.000 de euro.
Unul dintre dosarele inaintate judecatorilor este cel referitor la Georgeta Marineata (fost consilier in cadrul Ministerului Integrarii Europene), condamnata in prima instanta la trei ani de inchisoare.
Marineata a fost trimisa in judecata pentru trafic de influenta, sub acuzatia ca ar fi promis ajutor unor agenti economici in obtinerea unei finantari nerambursabile pentru un proiect din programul PHARE 2001.
De asemenea, un alt dosar priveste pe functionarul guvernamental Virgil Teodorescu, cercetat pentru ca a pretins unui om de afaceri suma de 2 milioane de dolari, sustinand ca ar avea influenta asupra unor persoane cu functii in autoritatea publica centrala si locala. Cazul este cunoscut drept "Proiectul OMU-Busteni".
Alt dosar privind fonduri comunitare este cel al fostului administrator al unei societati comerciale din Pitesti, Alexandru Gheorghe, care a utilizat o finantare obtinuta de la bugetul Comunitatii Europene in alte scopuri decat cele avute in vedere la finalizarea contractului de finantare. Valoarea prejudiciului a fost de 30.000 de euro.
Procurorii au trimis in judecata si pe Dragos Mihai Ciobanu, care a schimbat destinatia unor fonduri obtinute pe baza unui contract de finantare nerambursabila in cadrul programului PHARE 2000. Acestea erau necesare pentru implementarea unui proiect denumit "Centrul de procesare a laptelui" din judetul Buzau, cauzand un prejudiciu de peste 13.000 de euro. Suma a fost recuperata integral.
O alta persoana trimisa in judecata a fost Marian Marius, pentru deturnarea unor fonduri PHARE 2001 destinate realizarii unui centru de panificatie in judetul Salaj. Asupra bunurilor acestuia a fost pus sechestru asigurator, urmand ca ele sa fie valorificate pentru recuperarea prejudiciului.
Actualmente se fac verificari privind modul de utilizare a unei finantari externe in valoare de 200.000 de euro obtinuti de la bugetul general al Comunitatii Europene pentru proiectul "Dezvoltarea economica regionala privind perfectionarea continua a intreprinzatorilor", beneficiari fiind Camera de Comert a Regiunii 1 Nord-Est Romania.
Tot la PNA se afla un dosar care priveste modul de folosire a sumei de 1,5 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru agricultura de catre un administrator al unei societati comerciale din Arad, care a folosit banii in interes personal, achizitionand autoturisme de lux. Un caz similar priveste cauza legata de deturnarea unor fonduri de peste 60.
000 de euro de la Agentia pentru Dezvoltare Rurala Sud-Est de catre administratorul unei societati comerciale din Braila.
Pe langa aceste dosare, la PNA mai sunt investigate cauze privitoare la fonduri derulate prin proiecte finantate de SAPARD, fiind identificati mai multi functionari din administratia publica locala, care au distribuit astfel de proiecte catre societatile unor rude sau unor interpusi ai acestora.
Adina ANGHELESCU
