Primarii, consilierii judeteni si cei locali vor fi obligati sa declare firmele la care sunt actionari, fundatiile din care fac parte, bunurile imobile detinute in proprietate sau concesiune, precum si toate cadourile legate de functia detinuta.
Ieri, Camera Deputatilor a adoptat, dupa peste un an de tergiversari, statutul alesilor locali, in care au fost introduse si prevederi referitoare la interesele primarilor sau consilierilor. Amendamentele in acest sens au fost initiate de fostul deputat PD Emil Boc, care va fi obligat sa le si aplice in noua sa calitate de primar al Clujului.
Statutul alesilor locali ii mai obliga pe consilierii locali si judeteni sa se retraga de la dezbaterea si adoptarea unei hotarari daca au un interes personal in problema supusa dezbaterii.
Potrivit acestei legi, se considera ca alesii locali au un interes personal daca pot anticipa ca o decizie a autoritatii din care fac parte ar putea aduce un beneficiu pentru ei, pentru rudele lor pana la gradul al doilea inclusiv sau pentru orice alta persoana fizica si juridica cu care "au o relatie de angajament".
Toate interesele personale ale alesilor locali vor fi inscrise intr-un registru care are caracter public. Ieri, Camera Deputatilor a mai decis eliminarea din statutul alesilor locali a tuturor prevederilor referitoare la sanctiunile care puteau fi aplicate primarilor de catre un colegiu de disciplina.
Initial, Guvernul Nastase a insistat ca primarii ar trebui pedepsiti cu suspendarea din functie pe o perioada de doua luni, de exemplu, daca au un comportament "abuziv" fata de cetateni sau nu iau masurile necesare pentru intretinerea strazilor. Aceste texte au provocat protestul opozitiei si au determinat blocarea dezbaterilor la acest proiect de lege din mai 2003 si pana acum.
Solidaritate Puterea si Opozitia au votat cot la cot Statutul alesilor locali, fara sanctiuni pentru consilierii care isi parasesc partidele
Liber la migratie pentru alesii locali
Consilierii locali nu vor avea de suferit daca, asemenea parlamentarilor, parasesc partidul pe lista carora au fost alesi. Lipsa oricarui tip de sanctiune in acest sens a fost reglementata, ieri, o data cu adoptarea Statutului alesilor locali de catre Camera Deputatilor, intr-o formula asemanatoare cu cea iesita din Senat.
Prin urmare, daca un consilier, comunal, municipal sau judetean, va pleca din partidul sub sigla caruia a candidat, isi va putea continua nestingherit mandatul. Lipsa unei sanctiuni in acest sens a fost perpetuata o data cu adoptarea Statutului alesilor locali, dupa ce si Legea alegerilor locale a fost votata fara sanctiuni pentru migratorii politici.
Legea precizeaza ca cei care isi parasesc partidul nu pot actiona in continuare decat ca independenti, fara a se putea alipi la un alt grup politic din consiliul din care face parte.
In plus, la propunerea Opozitiei, admisa in Comisia de administratie, deputatii au votat introducerea registrului de interese, ceea ce este considerat ca o mare victorie a Opozitiei. Consilierii judeteni si cei locali nu pot lua parte la deliberarea si adoptarea de hotarari daca au un interes personal in problema supusa dezbaterii.
Ei sunt obligati sa anunte la inceputul dezbaterilor interesul personal existent, iar la vot urmeaza sa se abtina, aceste demersuri fiind consemnate in mod obligatoriu in procesul-verbal al sedintei. Hotararile adoptate cu incalcarea acestor prevederi sunt nule de drept.
Totusi, daca, in acest punct, reprezentantii Opozitiei au fost mai bataiosi la dezbaterile in comisii si chiar in plen, nu acelasi lucru se poate afirma despre apetitul acestora de a stopa migratia politica, fie si la nivel local, fenomen indeobste sanctionat politic in toate sistemele occidentale si nu numai.
Din partea Opozitiei, explicatia este aceea ca „masina de vot a PSD stopeaza orice incercare de a accepta amendamente, fie la comisii, fie in plen“, dupa cum spune un reprezentant al Comisiei de administratie din Camera, ceea ce nu justifica lipsa de reactie a deputatilor PNL sau PD.
In strategia electorala prezentata de premierul Nastase la Congresul de vinerea trecuta, era trecuta si promisiunea realizarii unui „pact antimigratie“ cu celelalte partide, insa, deocamdata, este vorba doar de o frumoasa promisiune. Faptele de pana acum arata altceva.
Guvernul a elaborat si a trimis in Parlament, acum cateva luni, un proiect de lege prezentat ca menit sa puna cruce migratiei politice, ale carui prevederi nu au fost preluate de majoritatea PSD in Legea alegerilor parlamentare, aflata in dezbatere.
O formula pe care partidele ar putea-o folosi pentru a preveni migratia in exterior a propriilor membri ar fi contractul de fidelitate cu fiecare dintre acestia. Modelul a fost utilizat intr-o oarecare masura de PUR si a iesit la iveala o data cu plecarea senatorului Dinu Marin din partidul lui Dan Voiculescu.
Conducerea PUR a spus, la momentul respectiv, ca acesta ar trebui sa plateasca despagubiri, conform clauzelor din contract, care nu au fost insa detaliate.
Conducerea PUR a explicat ca ceilalti parlamentari care au parasit partidul nu au fost somati sa isi respecte acest contract, pentru ca nu sunt la fel de realizati, ceea ce indica, oricum, o respectare selectiva a acestui tip de obligatie asumata prin contract si o sanctionare la fel de selectiva a incalcarii ei.
Justitia i-a dat, insa, castig de cauza lui Dinu Marin, contractul invocat de liderii PUR fiind anulat.
Mihaela Ganet
