Daniel Daianu

Rectificarea bugetara

de Daniel Daianu     Jurnalul National
Miercuri, 1 septembrie 2004, 0:00


Guvernul a aprobat o noua rectificare bugetara. Aceasta se evidentiaza prin modificarea tintei de deficit bugetar pentru acest an, de la 2,1% la 1,64% din PIB si suplimentarea unor cheltuieli cu circa 11.400 mii miliarde lei.
Nu voi starui asupra alocarii suplimentului de cheltuieli, care sunt orientate, in principal, spre bugete locale, asistenta medicala si majorarea de pensii; voi comenta diminuarea tintei de deficit bugetar.

Reducerea tintei de deficit bugetar intr-un an electoral poate surprinde. Dar examinarea exercitiului bugetar arata o serie de aspecte clarificatoare. Astfel, executia bugetara pe primul semestru al anului s-a soldat cu un deficit de 0,6% din PIB.

Deci, chiar in conditiile diminuarii tintei de deficit bugetar pentru acest an, exercitiul bugetar in semestrul doi ar fi mai relaxat; s-ar executa un deficit de peste 1% din PIB, ceea ce ar sustine intentii ale Guvernului, unele dintre ele cu pronuntat iz social.

In al doilea rand, cresterea prognozata a PIB-ului de aproximativ 6,5% (care nu este exclus sa fie, in final, mai mare datorita recoltei agricole) a favorizat sporirea veniturilor la bugetul statului; cresterea veniturilor fiscale s-a datorat si accizelor, si altor impozite – de pilda cele aferente activitatii de export. De aici rezulta surplusul de circa 21.

000 miliarde lei despre care vorbeste dl Mihai Tanasescu. Marja de manevra a statului a fost largita si de scaderea, este de presupus, a cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, pe fondul dezinflatiei.

Si totusi, este legitima intrebarea de ce s-a modificat tinta de deficit bugetar in jos avand in vedere sumedenia de nevoi bugetare neacoperite.

Oficiali ai Ministerului de Finante au accentuat rolul politicii bugetare in sprijinirea dezinflatiei; printr-o expansiune mai lenta a cheltuielilor guvernamentale s-ar tine in frau cererea interna si pe aceasta cale, s-ar reduce presiunea in sus asupra preturilor interne. Dar aceasta explicatie poate fi intregita cu alta, nu mai putin importanta. Este vorba de deficitele externe.

Pe primele sase luni ale anului, deficitul comercial s-a cifrat la putin sub 3 miliarde euro, adica cu aproximativ 20% peste nivelul anului trecut – care si el a fost un record. Si deficitul de cont curent a cunoscut o dinamica asemanatoare, depasind considerabil nivelul de anul trecut pentru perioada corespondenta.

Aceasta evolutie a deficitelor externe nu ar trebui sa ingrijoreze in masura in care finantarea lor nu pune probleme. Aici observam ca deficitul comercial este acoperit intr-o proportie majora de trimiteri de bani de la romanii rezidenti afara sau care lucreaza in strainatate (acesti bani ajung la peste 40% din deficitul comercial – Romania a devenit un mare exportator de forta de munca).

Raman insa de finantat intre 2,5-3 miliarde euro deficit de cont curent; acestea sunt acoperite de investitii straine directe, fonduri acordate de UE, investitii de portofoliu si altele cu caracter mai speculativ, imprumuturi cu diverse scadente.

Situatia nu este dificila, asa cum arata si surplusul constant pe piata valutara, dar nu este optimala – ponderea unor fluxuri volatile nefiind neglijabila.

Si ajungem astfel la talcul reducerii tintei de deficit bugetar pentru 2004 din perspectiva deficitelor externe.

Cu o executie bugetara foarte stransa (0,6 din PIB) in primul semestru grosul deficitului de cont curent isi are originea in sectorul neguvernamental, care include si intreprinderile la care statul este actionar (deci include pierderile acestora – asa-numitele deficite cvasi-fiscale).

Daca estimam deficitul de cont curent in semestrul I la aproape 6,5% din PIB-ul primului semestru rezulta ca sectorul neguvernamental este responsabil pentru circa 90% din acesta.

Daca executia bugetara va fi substantial mai relaxata in semestrul doi, iar sectorul neguvernamental ar merge ca in primele sase luni, am termina anul cu un deficit de cont curent de peste 7% din PIB (adaug aici efectul scaderii dobanzii de interventie a BNR, care poate induce dobanzi mai mici la creditele in lei si deci cerere mai mare).

Daca am corecta aceasta evaluare cu influenta recoltei agricole si tot am ramane la un nivel ridicat al deficitului de cont curent – probabil peste 6,5% din PIB.

Cum am remarcat adesea, peste acest nivel si in lipsa unor investitii straine directe indestulatoare (repetabile) intram intr-un taram periculos – mai cu seama daca ne gandim la poveri viitoare asupra bugetului (solutionarea crizei asigurarilor sociale; cofinantarea fondurilor UE; aplicarea Acquis-ului comunitar; deficite cvasi-fiscale etc.).

Prudenta fata de evolutia deficitelor externe si nevoia de a sustine dezinflatia au impus diminuarea tintei de deficit bugetar in acest an.















27 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi