Situatia dramatica a elevilor care invata la scolile romanesti din Republica separatista Transnistria persista fara a se intrevedea o solutie clara. Elevii liceului din Rabnita si cei de la scoala din Tiraspol nu au inceput noul an de invatamant la intai septembrie, asa cum este stabilit de catre Ministerul Invatamantului din Republica Moldova. Cei aproximativ 4.

500 de elevi au fost, pur si simplu, aruncati in strada, profesorii fiind nevoiti sa-si desfasoare cursurile in careuri, in timp ce cladirile unitatilor de invatamant au fost acaparate de militiile transnistrene.

Problema scolilor cu predare in grafia latina din Transnistria a fost discutata in cadrul unei intrevederi intre directorii unitatilor de invatamant romanesti din Rabnita, Tighina, Tiraspol si Cosnita cu reprezentanti ai Misiunii OSCE in Republica Moldova si oficiali din cadrul Ministerului Reintegrarii.

"Am fost avertizat ca, in cazul in care vom tine ceremonia de deschidere, vom fi arestati, a declarat directorul unei scoli din Tighina."

Profesorii, amenintati de Militie cu inchisoarea

Liceul "Alexandru cel Bun" din Tighina a primit aviz provizoriu de functionare din partea separatistilor, din care lipsesc insa amanunte esentiale, precum limba in care se studiaza in aceasta scoala.

Elevii nu s-au putut aduna, ieri dimineata, asa cum era traditia pentru sarbatoarea primului clopotel in curtea scolii-internat din Tighina, pentru ca aceasta este lipsita in continuare de curent electric si apa. Aici, situatia este grava, potrivit directorului Maria Ungureanu.

Aproximativ 300 de copii au fost asteptati la scoala, dar fara apa si curent electric, iar situatia igienico-sanitara este dezastruoasa. Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol a fost prima institutie cu predare in limba romana care a fost inchisa de separatisti. In ciuda presiunilor, majoritatea copiilor au ramas inscrisi la acest liceu.

"Am fost avertizat ca, in cazul in care noi vom petrece acest careu, vom fi arestati", a declarat directorul scolii, Ion Iofcev. "Este trimisa de la Securitate multa militie in fata scolii si sunt masini care urmaresc orice miscare a noastra", a adaugat Iofcev.

Smirnov cere suplimentarea trupelor

Dar Tiraspolul nu doar ca nu renunta la politica epurarii etnice din republica separatista, dar o alimenteaza, pe zi ce trece, cu declaratii sau actiuni-bomba.

In acest sens, liderul transnistrean Igor Smirnov i-a cerut presedintelui rus, Vladimir Putin, sa dispuna suplimentarea efectivelor rusesti din asa-zisele forte de mentinere a pacii la Nistru, invocand drept argument "cresterea pericolului unei agresiuni militare din partea Chisinaului". Dar deocamdata, Kremlinul nu a comentat propunerea separatistului de la Tiraspol.

Smirnov a facut public acest lucru intr-o conferinta de presa prilejuita de marcarea, la 2 septembrie, a "14 ani de la proclamarea Republicii Moldovenesti Nistrene". Precizam ca aceste trupe rusesti de mentinere a pacii in Transnistria inglobeaza combatanti din fosta Armata a14-a.

Federatia Rusa, Chisinaul si Tiraspolul dispun de contingente a cate 500 de militari-pacificatori in zona de securitate de pe Nistru, in timp ce Ucraina si OSCE au delegat doar observatori militari.

Militari ucraineni in zona

Smirnov a mai declarat ca "Occidentul si diverse organizatii internationale, intre care OSCE, nu-si ascund dorinta de a schimba formatul trupelor de pace si de a exclude Moscova din operatiunile de mentinere a pacii, prin inlocuirea efectivelor de militari rusi cu militari din tarile NATO.

Eforturile Occidentului sunt sustinute de oficialii de la Chisinau, care insista asupra includerii SUA si Uniunii Europene in rezolvarea problemei transnistrene". Liderul transnistrean crede, insa, ca "trupele de mentinere a pacii de la Nistru trebuie sa fie formate din militari rusi si, eventual, ucraineni, intrucat, in Transnistria, locuiesc peste 200.000 de etnici ucraineni si aproximativ 80.

000 de etnici rusi, 100.000 dintre ei adoptand si cetatenia Federatiei Ruse".

MAE ucrainean intervine

Liderul autoproclamatei republici nistrene a facut aceste afirmatii, dar se pare ca nu era in cunostinta de cauza despre decizia Ministerului ucrainean de Externe, care a cerut Tiraspolului sa redeschida scolile cu predare in grafia latina din regiunea transnistreana.

Purtatorul de cuvant, Markian Lubkivski, a declarat ca Ucraina, in calitate de participant la procesul de rezolvare a problemei transnistrene, cere redeschiderea scolilor moldovenesti cu grafie latina, in aceleasi conditii in care ele au functionat pana la inchidere.

Daca aceasta cerere, care a fost facuta nu doar de Ucraina, dar si de Rusia si OSCE, va fi ignorata, a spus Lubkivski, vom fi nevoiti sa punem restrictii transporturilor de marfuri care trec prin Ucraina, cu destinatia Transnistria.

Jurnalistii de la Teleradio au probleme de sanatate

Greva jurnalistilor de la Teleradio Moldova, care contesta modul in care s-a facut trecerea de la o companie de stat la una publica si faptul ca Teleradio Moldova ar fi o companie publica, continua. Aflati in cea de-a sasea saptamana de proteste neintrerupte, jurnalistii de la Teleradio Moldova au organizat, recent, un nou miting in fata Casei Radio, la care au participat peste 600 de persoane.

Anastasia Cojocaru, Paulina Condrea, Elena Tamazlacaru, Sozon Podoprigord, Rodica Mahu si Andrei Turcanu se afla, in prezent, in greva foamei. Dar ieri, in urma agravarii considerabile a sanatatii, Elena Tamazlicaru, care a declarat greva foamei la 25 august, a fost nevoita sa renunte la aceasta forma de protest.

CRP si PNTCD au protestat la Paris

In semn de protest fata de genocidul etno-cultural promovat de regimul separatist de la Tiraspol, Consiliul Romanilor de Pretutindeni impreuna cu Partidul National Crestin si Democrat au organizat, ieri, in fata Ambasadei Federatiei Ruse la Paris, un miting de solidaritate cu elevii, parintii si profesorii, subiecti ai politicii de epurare etnica a oficialilor transnistreni, se arata intr-un

comunicat dat publicitatii ieri. "Persoanele care cunosc situatia conationalilor nostri din Transnistria stiu ca populatia romaneasca din acest teritoriu autoproclamat independent, pe fondul unor manevre geostrategice post-sovietice, este supusa de multi ani unor presiuni violente", releva comunicatul.