Cel mai influent ziar din Bulgaria a publicat in 2002 minuta unei sedinte de guvern in care ministrii se sfatuiau cum sa invoce securitatea nationala pentru a evita organizarea unei licitatii. Scopul era ca o companie britanica, Crown Agents, sa cistige contractul de modernizare a granitelor, lucru care s-a si intimplat. Suna familiar?

Guvernul roman tocmai a semnat un contract asemanator cu compania EADS, contract atit de secret incit nici oficialii europeni care tocmai planuiau sa ne dea bani pentru granite nu au aflat de el decit din presa, dupa semnare. Inutil de spus ca nu a existat nici macar un simulacru de licitatie.

Povestea bulgareasca are un final fericit. Kiril Terjinsky, un tinar avocat care lucreaza pentru un ONG, nu a luat de buna gogoasa guvernului si a cerut Ministerului de Finante o copie dupa contract. Bineinteles ca a fost refuzat invocindu-se siguranta nationala.

Judecatorii au obligat ministerul sa le prezinte contractul pentru a fi analizat in sedinta secreta. A fost primul caz din Bulgaria cind magistratii au apelat la acest procedeu dupa ce oficialii au invocat securitatea nationala.

Ideea destul de comuna in Occident este ca nu orice tine de armata, politie, granite si servicii secrete este automat secret si ca trebuie sa existe o putere independenta care sa asigure societatea ca o informatie a fost corect clasificata. Dupa o serie de recursuri, in februarie 2004 Curtea Suprema a Bulgariei a obligat

Ministerul de Finante sa justifice decizia de clasificare si sa reanalizeze cererea de informatii publice trimisa de dl. Terjinsky.

Revenind la cazul romanesc, Ministerul Administratiei si Internelor a semnat contractul cu EADS in prezenta lui Adrian Nastase si a lui Gerhard Schroeder. De atunci incoace, oficialii vorbesc permanent despre cit de importanta este securizarea granitelor si cit de mare specialista este respectiva companie.

Se fac a nu intelege ca nu este in discutie nici daca avem nevoie de securizarea forntierelor, nici daca firma respectiva este un mare lider in domneiu. A repeta papagaliceste aceste argumente ca pe un fel de mantra impotriva criticilor nu spune nimic.

Am mari indoieli ca acest contract se cuvenea a fi secretizat. Asa cum bine au decis judecatorii bulgari, nu orice tine de domeniul securitatii nationale trebuie tratat cu paranoia specifica Securitatii. Simpla invocare a sigurantei nationale nu mai poate fi de ajuns, guvernul va trebui sa se explice.

De altfel, sint convins ca un proces similar celui de la Sofia s-ar incheia similar, data fiind asemanarea intre legile romaneasca si bulgareasca privind accesul la informatii.

De ce ar trebui sa nu stim numarul de elicoptere, de gherete, de masini pentru granicieri? Crede guvernul ca un emigrant din Afganistan va studia comparativ numarul de elicoptetre de pe diverse rute spre Europa si va face apoi o alegere pe unde sa emigreze ilegal? Apoi, guvernul da un exemplu cit se poate de prost privind aplicarea cu buna credinta a propriilor legi si politici.

Este drept ca procedura de licitatii poate fi sarita legal in cazuri speciale ce tin de securitatea nationala. Dar aceasta este trecuta la rubrica exceptii. Orice student la drept interpreteaza ca exceptia se aplica in situatii exceptionale, nu oricarui contract ce tine de securitatea nationala.

Faptul ca trebuia semnat rapid cu ocazia venirii lui Schroeder nu face din acest contract unul exceptional.

Dar secretomania pare a fi un motiv pentru a masca incompetenta. Un general de la Interne se laudase, probabil pentru a se da mare ca e la curent cu mersul Europii, ca UE va suporta o parte a contractului. Delegatia CE a raspuns ca nu este adevarat.

A iesit apoi la iveala o situatie jenanta: UE a dat in trecut bani Romaniei pentru frontiere si in aceste zile tocmai se definitiva programul PHARE 2004-2006 in care aceste fonduri trebuiau sporite. Deci europenii se gindeau sa ne ajute, dar guvenrul roman a decis ca nu este nevoie si a incheiat de capul lui un acord atit de important, abuzind de procedurile legale.

Cei care se gindeau sa ne dea bani nici macar nu au fost informati. Este o dovada de nesimtire politica sa te lauzi ca aperi Europa, dar nici macar sa nu o anunti. Bietul domn Scheele a afirmat ca va solicita informatii.

Pentru ca tacimul sa fie complet, Adrian Nastase a crezut de cuviinta ca merita raspuns: “Daca apare o anumita problema, Jonathan Scheele stie unde este MAE sau MIE si poate afla amanunte”. Riguros vorbind, guvernul a comis toate greselile si gafele pe care le putea comite.

Sa te arati tot tu iritat tine deja de patologia unui om votat cu unanimitate de un partid pe care spune ca il reformeaza.

Cristian Ghinea